Moldova, la un pas de blackout: atacurile rusești aruncă țara în criză energetică

Republica Moldova se confruntă cu un deficit acut de energie după atacurile masive lansate noaptea trecută de Rusia asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, avertizează economistul Sergiu Tofilat. Situația pune presiune majoră pe capacitatea de import a țării și riscă să ducă la deconectări sau scumpiri, dacă populația nu reduce consumul în intervalele critice 7:00–11:00 și 18:00–23:00, perioade în care prețurile din România sunt de două-trei ori mai mari decât nivelul mediu inclus în tariful local. În unele zile, energia ajunge la 300–600 euro/MWh.

Tofilat explică faptul că, în lipsa economisirii, Moldova poate ajunge în scenariul pesimist, în care nu există suficiente capacități de import și au loc deconectări. Cel mai probabil este scenariul intermediar, în care statul va cumpăra energie scumpă de pe bursă sau prin contracte de avarie, ceea ce va impune inevitabil majorări de tarif. În scenariul optimist, Ucraina ar reuși să repare rapid unele centrale și să reducă importurile, eliberând capacitate pe linii pentru Moldova.

Deficitul energetic se explică prin faptul că țara produce doar o parte din consum, iar restul depinde de importuri din România. În orele de vârf, lipsesc aproximativ 600 MWh, însă capacitatea maximă de import este de doar 345 MWh. Până recent, Moldova folosea cota neutilizată de Ucraina, dar acest mecanism nu mai funcționează din cauza bombardamentelor continue asupra sistemului energetic ucrainean.

Potrivit lui Tofilat, autoritățile cunoșteau această problemă de aproape un an. La ședința CSE din 16 ianuarie 2025, Guvernul a cerut UE zece generatoare gratuite, însă Bruxellesul a transmis repetat că sprijinul nerambursabil merge prioritar către Ucraina și că Moldova trebuie să identifice soluții pe piață sau din mediul privat. Ministerul Energiei a reiterat riscurile în martie și august 2025, însă deciziile nu au fost executate, iar situația a rămas neschimbată.

Economistul susține că situația putea fi atenuată dacă se avansau la timp soluțiile tehnice: achiziția unor generatoare modulare de mare capacitate, precum turbinele mobile TM2500, și mobilizarea mediului de afaceri prin garanții de achiziție a energiei. El solicită convocarea urgentă a Comisiei guvernamentale pentru pregătirea sezonului rece, unde antreprenorii din domeniul energetic ar putea contribui rapid la identificarea soluțiilor necesare. Tofilat afirmă că, deși a fost desemnat membru al acestei comisii, nu a fost invitat la ședința din 18 septembrie și speră că situația nu se va repeta.

Pe termen mediu, sunt necesare investiții masive în noi centrale electrice, capacități regenerabile, sisteme de stocare și interconexiuni suplimentare cu România și Ucraina. Până atunci, avertizează Tofilat, soluția imediată rămâne reducerea consumului în orele de vârf, pentru a evita deconectările și creșterea tarifelor.

#Energie #Deconectări #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.