Rezervele valutare s-au redus! Datoria externă a mușcat 33 de milioane într-o singură lună

Activele oficiale de rezervă ale Republicii Moldova au coborât la 5 080,87 mil. euro la data de 28 noiembrie 2025, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Nivelul este cu 60,56 mil. euro mai mic decât cel înregistrat la 31 octombrie, când rezervele totalizau 5 141,43 mil. euro.

BNM explică diminuarea rezervelor prin mai multe ieșiri importante de valută din sistem. Cea mai mare scădere a provenit din retragerile nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate – 61,55 mil. euro. Alte presiuni au venit din plățile pentru deservirea datoriei publice externe, în sumă de 33,51 mil. euro, precum și din plățile Ministerului Finanțelor, care au însumat 7,62 mil. euro. Operațiunile de tip swap pe piața valutară internă au generat ieșiri nete de 0,19 mil. euro, iar alte plăți nete au totalizat 0,36 mil. euro.

În paralel, rezervele au fost alimentate de câteva intrări semnificative. BNM a intervenit pe piață prin cumpărări de valută în sumă de 15 mil. euro, iar veniturile din gestionarea rezervelor au adus încă 12,65 mil. euro. Ministerul Finanțelor a primit în conturi 9,65 mil. euro, dintre care 6,94 mil. euro sub formă de suport bugetar din partea Băncii Europene de Investiții și 2,71 mil. euro din credite și granturi pentru proiecte investiționale.

Un plus tehnic a venit din aprecierea valutelor componente ale rezervelor în raport cu euro (3,17 mil. euro) și din reevaluarea valorilor mobiliare din portofoliul de investiții (1,46 mil. euro). Totodată, în conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă s-au înregistrat intrări nete de 0,74 mil. euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #valută #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.