Seceta mănâncă miliarde din economie. BNM avertizează asupra unui risc economic sistemic

Seceta și alte fenomene climatice extreme au generat pierderi economice semnificative pentru Republica Moldova în ultimii 25 de ani, afectând în special agricultura, sectorul energetic și infrastructura, iar aceste riscuri au devenit o amenințare directă la adresa stabilității financiare. Concluzia se regăsește în Foaia de parcurs pentru finanțare durabilă 2024–2028, elaborată de Banca Națională a Moldovei .

Potrivit documentului, Republica Moldova se numără printre cele mai vulnerabile state europene la schimbările climatice, iar frecvența tot mai mare a secetelor, inundațiilor și înghețurilor târzii a provocat pierderi economice cumulate considerabile pe termen lung. Cele mai expuse rămân agricultura, resursele de apă, sănătatea, transportul și sectorul energetic – domenii care au un impact direct asupra creditării bancare și a investițiilor.

În acest context, BNM avertizează că riscurile climatice pot deveni riscuri financiare sistemice, dacă nu sunt integrate în politicile de creditare și supraveghere. „Provocările de mediu, inclusiv cele climatice, vor reprezenta una dintre principalele surse de risc pentru sectorul financiar”, se arată în documentul strategic.

Pentru a reduce expunerea economiei la pierderi similare în următoarele decenii, BNM propune o reformă amplă a modului în care sunt direcționați banii în economie. Printre măsurile-cheie se numără elaborarea unei Taxonomii naționale pentru finanțare durabilă, după modelul Uniunii Europene, care va stabili clar ce activități economice pot fi considerate „durabile” și eligibile pentru finanțare verde.

Totodată, vor fi introduse obligațiuni verzi și credite verzi, iar băncile vor fi obligate să țină cont de riscurile climatice și sociale atunci când acordă finanțări. Integrarea criteriilor ESG (mediu, social, guvernanță) va deveni parte a supravegherii prudențiale exercitate de BNM, iar instituțiile financiare vor trebui să raporteze public impactul lor asupra mediului și societății.

Documentul subliniază că fără redirecționarea fluxurilor financiare către investiții reziliente la climă, economia Republicii Moldova riscă să acumuleze pierderi și mai mari în următorii ani, în special pe fondul intensificării fenomenelor meteo extreme.

Foaia de parcurs pentru finanțare durabilă acoperă perioada 2024–2028 și este gândită ca un instrument de aliniere a sistemului financiar moldovenesc la standardele UE, dar și ca un mecanism de protecție economică într-o țară unde schimbările climatice nu mai sunt o amenințare teoretică, ci o realitate contabilizată în pierderi reale .

#seceta #economie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că prima tranșă de 270 de milioane de euro din pachetul de asistență financiară promis de Uniunea Europeană nu a fost cheltuită prin bugetul de stat, ci a fost direcționată către proiecte și instituții care implementează programe în beneficiul Republica Moldova.

Întrebat în ce scopuri au fost utilizați banii, ministrul a precizat că este vorba, în principal, de granturi destinate studiilor, pregătirilor și proiectelor, care nu sunt reflectate ca cheltuieli directe în bugetul de stat. „Ele nu vin direct în buget. Vin în beneficiul țării, dar prin instituțiile care implementează proiecte”, a explicat Gavriliță.

Șeful de la Finanțe a menționat că nu deține toate detaliile tehnice privind distribuirea fondurilor, însă a subliniat că informațiile complete pot fi furnizate de instituțiile responsabile, inclusiv la solicitarea Parlamentul Republicii Moldova. „Colegiile au pregătirea necesară și vor oferi detalii atunci când acestea vor fi cerute”, a adăugat ministrul.

Potrivit lui Gavriliță, prima tranșă de 270 de milioane de euro a fost transferată și a intrat pe conturile Ministerul Finanțelor la data de 11 iunie. Asistența face parte din pachetul financiar mai amplu anunțat de Uniunea Europeană, în valoare totală de 19 miliarde de euro, destinat sprijinirii Republicii Moldova.