Statul mărește pensiile și alocațiile, dar factura socială sare de 51 miliarde lei

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Noul acord convenit la nivel de experți între Republica Moldova și Fondul Monetar Internațional (FMI) nu va fi afectat de schimbarea Guvernului, însă ar putea fi renegociat dacă viitorul Executiv va decide să modifice politicile fiscale sau bugetare, a declarat ministrul în exercițiu al Finanțelor, Andrian Gavriliță.

„Nu trebuie să afecteze noul acord. Dar dacă noul Guvern va vedea alte măsuri pe partea de venituri și cheltuieli sau alte măsuri decât cele negociate anterior, asemenea schimbări ar urma să necesite o revizuire a înțelegerilor prealabile cu FMI. La moment nu este vizat, dar dacă vor fi careva schimbări în abordare atunci va trebui de discutat”, a declarat Gavriliță.

Declarațiile vin în contextul în care, la începutul lunii iulie, FMI a transmis pentru BANI.MD că acordul la nivel de experți cu Republica Moldova rămâne valabil și după demisia premierului Alexandru Munteanu.

„Am luat act de demisia prim-ministrului Alexandru Munteanu. Acordul la nivel de experți rămâne în vigoare. Avansarea către examinarea noului program de către Consiliul de directori executivi al FMI va depinde de implementarea de către autorități a angajamentelor asumate. Fondul Monetar Internațional își păstrează angajamentul de a sprijini eforturile Republicii Moldova pentru menținerea stabilității macroeconomice și avansarea pe calea implementării reformelor”, preciza instituția într-un răspuns oferit BANI.MD.

Premierul Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia pe 3 iulie, invocând faptul că nu își mai poate exercita mandatul în conformitate cu principiile și convingerile sale.

Republica Moldova a ajuns recent la o înțelegere la nivel de experți cu FMI privind un nou program de cooperare, însă acesta nu prevede finanțare.

Ultimul program cu FMI a expirat la sfârșitul lunii octombrie 2025. Din cauza neîndeplinirii mai multor angajamente, în special cele privind disciplina fiscal-bugetară și controlul cheltuielilor publice, Republica Moldova a pierdut ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de aproximativ 170 de milioane de dolari.