8% din veniturile bugetului se duc pe deservirea datoriei! Belous: Ne-am fi dorit să folosim banii altfel

18 Nov. 2026, 13:49
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
18 Nov. 2026, 13:49 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Cheltuielile pentru deservirea datoriei publice consumă resurse importante din bugetul Republicii Moldova, bani care ar putea fi direcționați către alte necesități ale statului. Recunoașterea vine din partea ministrului Finanțelor, Victoria Belous, care afirmă că aceste costuri reprezintă în prezent aproximativ 8% din veniturile bugetului de stat.

Întrebată despre împrumuturile contractate de Guvern la dobânzi de peste 14% anual și despre povara financiară pe care acestea o generează, ministra a explicat că autoritățile urmăresc un indicator potrivit căruia cheltuielile pentru deservirea datoriei publice nu ar trebui să depășească 10% din veniturile bugetare.

„Acest indicator noi nu îl atingem. Preferabil să fie în jur de 8%. Noi astăzi suntem la cifra de 8%, dar indicatorul sau ținta maximă ar fi 10% din veniturile bugetului”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul a recunoscut că resursele utilizate pentru plata datoriei ar putea avea alte destinații, însă a subliniat că statul trebuie să țină cont de obligațiile financiare asumate.

„Bineînțeles că ne-am dori ca acești bani să fie direcționați spre alte scopuri, dar este o realitate bugetară în care noi trăim”, a afirmat Belous.

Declarațiile au fost făcute în contextul discuțiilor despre majorarea costurilor de finanțare a statului. La licitația din 17 noiembrie, randamentul bonurilor de trezorerie cu scadența de 364 de zile a ajuns la 14,09%, ceea ce înseamnă că Guvernul este nevoit să accepte costuri ridicate pentru unele împrumuturi contractate pe piața internă.

Victoria Belous a explicat că dobânzile sunt influențate de inflație, condițiile monetare și lichiditățile disponibile în sistemul financiar. Totodată, ministra a precizat că nu toate împrumuturile statului sunt contractate la asemenea randamente, existând și emisiuni de valori mobiliare de stat cu dobânzi sub 10%.

Potrivit acesteia, autoritățile trebuie să gestioneze costurile împrumuturilor în condițiile în care Republica Moldova are un nivel al impozitelor și taxelor mai redus decât unele state dezvoltate și aplică facilități fiscale care implică anumite costuri bugetare.

18 Nov. 2026, 13:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Nov. 2026, 13:42 // Actual //  bani.md

Chișinăul își pregătește noul Plan Urbanistic General, documentul care va stabili regulile de construire în capitală pentru următorii 15–20 ani. Pentru companii și dezvoltatori, miza principală este previzibilitatea: să știe din timp ce se poate construi, unde și în ce condiții.

În ultimii aproape 20 de ani, Chișinăul s-a schimbat mult. Orașul a crescut, au apărut cartiere noi, iar nevoile locuitorilor și ale economiei sunt astăzi altele decât în 2007, când a fost aprobat planul urbanistic în vigoare. De aceea, capitala are nevoie de un document nou, adaptat realităților de azi. Pentru investitori, un astfel de plan aduce răspunsul la o întrebare importantă: ce se va putea construi pe un anumit teren peste cinci sau zece ani.

Noul plan își propune să schimbe această practică. Specialiștii care lucrează la concepție vorbesc despre reguli „flexibile, dar ferme”. Sunt suficient de flexibile ca să permită proiecte noi și adaptarea la nevoile economiei, dar suficient de ferme ca să nu fie renegociate pentru fiecare investiție în parte.
Concepția mai propune o ofertă permanentă pentru investitori, adică terenuri și zone pregătite din timp pentru activități economice, și dezvoltarea parteneriatelor public-privat.

Dezvoltarea economică este unul dintre cele șase obiective de bază ale planului. Documentul trebuie să creeze condiții pentru investiții, locuri de muncă și inovare, precum și pentru reconversia fostelor teritorii industriale ale orașului. Autoritățile spun că e nevoie de „un dialog real cu mediul economic” și de soluții viabile pentru dezvoltarea municipiului. Viziunea pentru 2040 descrie Chișinăul ca pe un pol cultural, un nod comercial și un hub al inovării pentru întreaga regiune.

Ce stabilește concret planul

Potrivit Codului urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023, Planul Urbanistic General are două componente. Componenta directoare stabilește direcțiile principale de dezvoltare a orașului, rețelele de transport public, mobilitatea și schema rețelelor de utilități. Componenta de reglementare stabilește zonele funcționale ale orașului și regulile de construire: înălțimea clădirilor, densitatea, distanțele dintre construcții și alinierea la stradă. Potrivit echipei care elaborează planul, PUG nu modifică dreptul de proprietate, dar regulile lui vor arăta cum poate fi folosit și construit fiecare teren în viitor.
Municipiul Chișinău are o suprafață de aproximativ 571,6 km² și circa 18.500 de hectare de teren construibil. Felul în care va fi folosit acest teren va influența direct deciziile de investiții din următorii ani.

Chișinăul își pregătește noul Plan Urbanistic General, documentul care va stabili regulile de construire în capitală pentru următorii 15–20 ani. Pentru companii și dezvoltatori, miza principală este previzibilitatea: să știe din timp ce se poate construi, unde și în ce condiții.

În ultimii aproape 20 de ani, Chișinăul s-a schimbat mult. Orașul a crescut, au apărut cartiere noi, iar nevoile locuitorilor și ale economiei sunt astăzi altele decât în 2007, când a fost aprobat planul urbanistic în vigoare. De aceea, capitala are nevoie de un document nou, adaptat realităților de azi. Pentru investitori, un astfel de plan aduce răspunsul la o întrebare importantă: ce se va putea construi pe un anumit teren peste cinci sau zece ani.

Noul plan își propune să schimbe această practică. Specialiștii care lucrează la concepție vorbesc despre reguli „flexibile, dar ferme”. Sunt suficient de flexibile ca să permită proiecte noi și adaptarea la nevoile economiei, dar suficient de ferme ca să nu fie renegociate pentru fiecare investiție în parte.
Concepția mai propune o ofertă permanentă pentru investitori, adică terenuri și zone pregătite din timp pentru activități economice, și dezvoltarea parteneriatelor public-privat.

Dezvoltarea economică este unul dintre cele șase obiective de bază ale planului. Documentul trebuie să creeze condiții pentru investiții, locuri de muncă și inovare, precum și pentru reconversia fostelor teritorii industriale ale orașului. Autoritățile spun că e nevoie de „un dialog real cu mediul economic” și de soluții viabile pentru dezvoltarea municipiului. Viziunea pentru 2040 descrie Chișinăul ca pe un pol cultural, un nod comercial și un hub al inovării pentru întreaga regiune.

Ce stabilește concret planul

Potrivit Codului urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023, Planul Urbanistic General are două componente. Componenta directoare stabilește direcțiile principale de dezvoltare a orașului, rețelele de transport public, mobilitatea și schema rețelelor de utilități. Componenta de reglementare stabilește zonele funcționale ale orașului și regulile de construire: înălțimea clădirilor, densitatea, distanțele dintre construcții și alinierea la stradă. Potrivit echipei care elaborează planul, PUG nu modifică dreptul de proprietate, dar regulile lui vor arăta cum poate fi folosit și construit fiecare teren în viitor.
Municipiul Chișinău are o suprafață de aproximativ 571,6 km² și circa 18.500 de hectare de teren construibil. Felul în care va fi folosit acest teren va influența direct deciziile de investiții din următorii ani.

În ce etapă este planul

Planul este elaborat de Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Primăriei Chișinău, împreună cu Consorțiul ARHICON, AO INFOERA și o echipă multidisciplinară de experți. Între 4 septembrie și 7 octombrie 2026, mediul de afaceri și locuitorii au putut trimite propuneri în cadrul consultării publice dedicate dezvoltării economice, utilităților și serviciilor publice.

În prezent, propunerile din cele patru consultări publice sunt analizate împreună cu cele 12 studii de fundamentare. Urmează elaborarea concepției de dezvoltare a orașului, a regulamentului local de urbanism și votul în Consiliul Municipal.

Mai multe informații despre plan sunt disponibile pe pug.chisinau.md.

Planul este elaborat de Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Primăriei Chișinău, împreună cu Consorțiul ARHICON, AO INFOERA și o echipă multidisciplinară de experți. Între 4 septembrie și 7 octombrie 2026, mediul de afaceri și locuitorii au putut trimite propuneri în cadrul consultării publice dedicate dezvoltării economice, utilităților și serviciilor publice.

În prezent, propunerile din cele patru consultări publice sunt analizate împreună cu cele 12 studii de fundamentare. Urmează elaborarea concepției de dezvoltare a orașului, a regulamentului local de urbanism și votul în Consiliul Municipal.

Mai multe informații despre plan sunt disponibile pe pug.chisinau.md.