Șor, Sandu, Dodon, Usatîi, Năstase și alții politicieni cheltuie zeci de mii de euro pentru reclama de pe Facebook

Politicienii din Republica Moldova cheltuie zeci de mii de euro pentru a se promova pe rețele de socializare. Și asta e doar cazul plăților care se fac transparent și nu pot fi ascunse. În cazul Facebook, plățile pot fi urmărite, scrie Realitatea.md.

Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova a cheltuit pentru pagina sa de Facebook aproximativ 6031 de euro, dintre care 288 de euro în ultimele șapte zile. Cei peste 6000 de euro au fost cheltuiți în perioada 4 iunie 2020 – 19 iunie 2021. De menționat că în tot acest timp, Igor Dodon a fost președinte aproximativ 5 luni din zile: august – decembrie 2021.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în trecut lideră a Partidului Acțiune și Solidaritate a înregistrată plăți pentru reclamă pe Facebook de peste 22424 de mii de euro în perioada 4 august 2020 – 19 iunie 2021. Tot în acest context, Partidul Acțiune și Solidaritate a plătit pentru promovare peste 7000 de euro, aproximativ 1500 de euro au fost cheltuiți în ultimele 7 zile.

Renato Usatîi a aruncat și el cu bani în stânga și în dreapta pentru a se promova pe Facebook. Începând cu 4 august 2020 și până la data de 19 iunie 2021, Usatîi a cheltuit peste 25003 euro. Peste 2500 de euro au fost cheltuiți în ultimele 7 zile. De pe pagina de Facebook a Partidului Politic Partidul Nostru nu au fost efectuate plăți pentru publicitate.

4 august 2020 – 19 iunie 2021 – Fostul primar de Orhei, Ilan Șor a transferat în contul Facebook-ului peste aproape 21000 de euro. Peste 774 de euro au fost transferați în ultimele 7 zile. Mai puține plăți au fost făcute de pe pagina de Facebook a Partidului, doar în jur de 300 de euro.

Nici Andrei Năstase și Partidul Platforma DA nu s-au prea zgârcit pentru postări sponsorizate. Liderul formațiunii a cheltuit peste 14600 de euro, iar pe pagina partidului au fost cheltuiți peste 2500 de euro. Datele se referă la perioada 4 august 2020 – 19 iunie 2021.

4 august 2020 – 19 iunie 2021 – Fostul premier al Republicii Moldova, Ion Chicu, nu are postări sponsorizate, în schimb, pagina de Facebook a Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei și-a sponsorizat postările în sumă de 1253 de euro, dintre care 290 în ultimele 7 zile.

Partidul Schimbării condus de către avocatul și analistul politic Ștefan Gligor și-a sponsorizat postările în sumă de 966 de euro, peste 292 de euro au fost cheltuiți în ultimele 7 zile.

Gheorghe Cavcaliuc și Partidul Acasă Construim Europa se pare că nu prea au bani pentru reclama de pe Facebook. Astfel, în ultimul an Cavcaliuc a cheltui doar 275 de euro, iar pe pagina PACE puțin peste 500 de euro. (4 august 2020 – 19 iunie 2021).

Lansați la începutul lunii mai 2021, Alianța pentru Unirea Românilor – AUR Moldova a cheltuit deja peste 3000 de euro pentru postări sponsorizate. De asemenea, în perioada 4 august 2020 – 19 iunie 2021, Vlad Bilețchi a utilizat peste 275 de euro pe Facebook pentru publicitate.

În buzunarele celor de la Partidul Democrat din Moldova se pare că șuieră vântul. Câte 100 de euro pentru pagina liderului Pavel Filip și 100 pentru pagina partidului. Plățile respective se referă la perioada 4 august 2020 – 19 iunie 2021.

Realitatea.md nu a executat un calcul al miilor de euro aruncați pe reclamă de către politicienii sus menționați… concluzia aparține cititorilor noștri.

Pentru a vedea câți bani cheltuie politicienii din Republica Moldova pentru a se promova pe Facebook, urmărește pașii din imaginea de mai jos:

#sponsorizare #reclamă #facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul a transmis o solicitare oficială către autoritățile americane pentru a putea achiziționa participațiile deținute de compania rusă Lukoil în proiectele energetice din țară. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Yerlan Akkenzhenov.

Demersul are loc în contextul în care Lukoil a fost inclus pe lista entităților sancționate de Statele Unite în octombrie 2025, iar compania este obligată să își vândă activele din afara Rusiei până la 28 februarie 2026. Din cauza acestor sancțiuni, orice tranzacție care implică activele Lukoil trebuie aprobată de Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA.

Ministrul kazah al Energiei a declarat că instituția pe care o conduce a trimis deja o scrisoare oficială către OFAC, prin care notifică intenția Kazahstanului de a-și exercita dreptul de preempțiune la cumpărarea participațiilor Lukoil din proiectele energetice locale. El a precizat însă că autoritățile de la Astana nu au înaintat, deocamdată, direct companiei ruse o ofertă de răscumpărare a activelor.

Akkenzhenov a menționat că sunt analizate mai multe opțiuni privind structura unei eventuale tranzacții, iar achiziția nu ar trebui să presupună neapărat o plată integrală imediată în numerar. Sunt luate în calcul inclusiv plăți eșalonate sau mecanisme prin care costurile să fie acoperite din veniturile viitoare obținute din producția de hidrocarburi.

Lukoil este implicată în unele dintre cele mai importante proiecte energetice din Kazahstan, deținând participații la câmpurile Tengiz și Karachaganak, dar și în proiecte offshore din sectorul kazah al Mării Caspice, în parteneriat cu compania națională KazMunayGas. Compania rusă este prezentă și în infrastructura de transport prin oleoductul CPC, principala rută de export a petrolului kazah către portul rusesc Novorossiisk.

Interes pentru activele Lukoil din Kazahstan și-au arătat și investitori internaționali. Potrivit informațiilor apărute în presa regională, trei companii străine sunt interesate de aceste participații: gigantul de investiții Carlyle, un consorțiu format din Chevron și Quantum Capital Group, precum și fondul International Holding Company din Emiratele Arabe Unite. În acest context, autoritățile kazahe încearcă să își valorifice dreptul legal de preempțiune pentru a menține sub control național active considerate strategice pentru sectorul energetic al țării.

Lukoil are o rețea de peste 5 300 de benzinării în 20 de țări din întreaga lume, inclusiv în Republica Moldova, precum și rafinării în Europa. Producția lor combinată a ajuns anul trecut la 13,5 milioane de tone sau aproximativ 270.000 de barili pe zi, conform raportului anual.