Șor, Sandu, Dodon, Usatîi, Năstase și alții politicieni cheltuie zeci de mii de euro pentru reclama de pe Facebook

Politicienii din Republica Moldova cheltuie zeci de mii de euro pentru a se promova pe rețele de socializare. Și asta e doar cazul plăților care se fac transparent și nu pot fi ascunse. În cazul Facebook, plățile pot fi urmărite, scrie Realitatea.md.

Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova a cheltuit pentru pagina sa de Facebook aproximativ 6031 de euro, dintre care 288 de euro în ultimele șapte zile. Cei peste 6000 de euro au fost cheltuiți în perioada 4 iunie 2020 – 19 iunie 2021. De menționat că în tot acest timp, Igor Dodon a fost președinte aproximativ 5 luni din zile: august – decembrie 2021.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în trecut lideră a Partidului Acțiune și Solidaritate a înregistrată plăți pentru reclamă pe Facebook de peste 22424 de mii de euro în perioada 4 august 2020 – 19 iunie 2021. Tot în acest context, Partidul Acțiune și Solidaritate a plătit pentru promovare peste 7000 de euro, aproximativ 1500 de euro au fost cheltuiți în ultimele 7 zile.

Renato Usatîi a aruncat și el cu bani în stânga și în dreapta pentru a se promova pe Facebook. Începând cu 4 august 2020 și până la data de 19 iunie 2021, Usatîi a cheltuit peste 25003 euro. Peste 2500 de euro au fost cheltuiți în ultimele 7 zile. De pe pagina de Facebook a Partidului Politic Partidul Nostru nu au fost efectuate plăți pentru publicitate.

4 august 2020 – 19 iunie 2021 – Fostul primar de Orhei, Ilan Șor a transferat în contul Facebook-ului peste aproape 21000 de euro. Peste 774 de euro au fost transferați în ultimele 7 zile. Mai puține plăți au fost făcute de pe pagina de Facebook a Partidului, doar în jur de 300 de euro.

Nici Andrei Năstase și Partidul Platforma DA nu s-au prea zgârcit pentru postări sponsorizate. Liderul formațiunii a cheltuit peste 14600 de euro, iar pe pagina partidului au fost cheltuiți peste 2500 de euro. Datele se referă la perioada 4 august 2020 – 19 iunie 2021.

4 august 2020 – 19 iunie 2021 – Fostul premier al Republicii Moldova, Ion Chicu, nu are postări sponsorizate, în schimb, pagina de Facebook a Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei și-a sponsorizat postările în sumă de 1253 de euro, dintre care 290 în ultimele 7 zile.

Partidul Schimbării condus de către avocatul și analistul politic Ștefan Gligor și-a sponsorizat postările în sumă de 966 de euro, peste 292 de euro au fost cheltuiți în ultimele 7 zile.

Gheorghe Cavcaliuc și Partidul Acasă Construim Europa se pare că nu prea au bani pentru reclama de pe Facebook. Astfel, în ultimul an Cavcaliuc a cheltui doar 275 de euro, iar pe pagina PACE puțin peste 500 de euro. (4 august 2020 – 19 iunie 2021).

Lansați la începutul lunii mai 2021, Alianța pentru Unirea Românilor – AUR Moldova a cheltuit deja peste 3000 de euro pentru postări sponsorizate. De asemenea, în perioada 4 august 2020 – 19 iunie 2021, Vlad Bilețchi a utilizat peste 275 de euro pe Facebook pentru publicitate.

În buzunarele celor de la Partidul Democrat din Moldova se pare că șuieră vântul. Câte 100 de euro pentru pagina liderului Pavel Filip și 100 pentru pagina partidului. Plățile respective se referă la perioada 4 august 2020 – 19 iunie 2021.

Realitatea.md nu a executat un calcul al miilor de euro aruncați pe reclamă de către politicienii sus menționați… concluzia aparține cititorilor noștri.

Pentru a vedea câți bani cheltuie politicienii din Republica Moldova pentru a se promova pe Facebook, urmărește pașii din imaginea de mai jos:

#sponsorizare #reclamă #facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.