Aurul roșu sparge recorduri: cea mai mare creștere anuală din ultimul deceniu

30 Dec. 2025, 09:31
 // Categoria: Slider // Autor:  Grîu Tatiana
30 Dec. 2025, 09:31 // Slider //  Grîu Tatiana

Cuprul încheie anul 2025 „în flăcări”, fiind pe cale să înregistreze cea mai mare creștere anuală din ultimul deceniu, pe fondul unui cumul de factori care au tensionat piața globală. În decembrie, metalul a atins un record de peste 12.000 de dolari pe tonă la Bursa Metalelor de la Londra (LME), iar pe ansamblul anului cotațiile sunt cu peste o treime mai mari, scrie mediafax.ro.

Un factor-cheie a fost politica comercială a SUA. Anunțurile privind posibile tarife vamale au declanșat o cursă a importatorilor americani, care au încercat să aducă volume mari de cupru înainte de introducerea eventualelor taxe. Această presiune a creat un decalaj semnificativ între prețurile de pe piața Comex și reperul global de la Londra, menținând incertitudinile și pentru 2026.

Problemele de ofertă au amplificat trendul. Accidentele și revizuirile în scădere ale producției la unele dintre cele mai mari mine au alimentat temerile că oferta globală nu ține pasul cu cererea, iar piața a reacționat rapid prin noi maxime de preț.

În același timp, cererea structurală continuă să crească. Cuprul este esențial pentru rețelele electrice, energia regenerabilă, vehiculele electrice și centrele de date pentru inteligența artificială, iar analiștii avertizează că, pe termen mediu, cererea ar putea depăși oferta.

Pentru 2026, analiștii anticipează prețuri ridicate, în pofida unei posibile încetiniri a cererii din China. Riscurile rămân legate de noi tarife comerciale, întreruperi de producție și subinvestiția în mine noi, ceea ce ar putea menține presiunea asupra costurilor pentru industrie și consumatori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.