Nu interzicem angajările, ministrul Finanțelor explică moratoriul

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a explicat într-o postare pe Facebook ce presupune moratoriul asupra angajărilor în sectorul bugetar, instituit recent de Guvern, subliniind că această măsură nu este una nouă și nu interzice angajările, ci impune reguli suplimentare de justificare și coordonare.

Potrivit ministrului, primul moratoriu privind angajările în sectorul bugetar a fost introdus în decembrie 2018, imediat după aprobarea legii salarizării, de către ministrul finanțelor de atunci, Ion Chicu. Ulterior, această practică a fost menținută și extinsă, inclusiv în perioada în care Chicu a deținut funcția de prim-ministru, devenind o măsură aplicată anual și cunoscută de conducătorii instituțiilor publice.

Andrian Gavriliță a precizat că moratoriul nu blochează angajările peste nivelul lunii noiembrie a anului precedent, ci obligă instituțiile să prezinte o argumentare solidă a necesității și să obțină o coordonare suplimentară a deciziilor. „În marea majoritate a cazurilor, instituțiile publice nu reușesc să suplinească nici măcar funcțiile vacante existente”, a menționat ministrul.

Referindu-se la îngrijorările exprimate de autoritățile locale, Gavriliță a clarificat că pentru primării și alte instituții publice autonome, moratoriul are caracter de recomandare, fără a împiedica activitatea administrațiilor locale. „Această normă nu încurcă niciun primar să-și facă lucrul cu toată dăruirea”, a subliniat ministrul Finanțelor.

Potrivit oficialului, scopul măsurii este menținerea disciplinei bugetare și o gestionare mai eficientă a resurselor umane în sectorul public.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moratoiu #gavrilita #angajari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.