Sub 5% creștere economică e un eșec. Un ministru care se laudă cu 2

Economistul Veaceslav Ioniță a lansat critici la adresa discursului oficial privind perspectivele economice ale Republicii Moldova, în cadrul emisiunii de la Exclusiv TV. Potrivit acestuia, acceptarea unei creșteri economice de 2–3% este „o rușine” pentru o țară aflată în Europa și cu aspirații europene clare.

„Când văd că cineva se bucură că vom avea 2–3–5% creștere și ministrul vorbește despre un PIB sub 5%, acel ministru trebuie demis. Pur și simplu demis. Noi trebuie să ne asigurăm o creștere de minimum 5%”, a declarat Ioniță.

Economistul a subliniat că, în condițiile în care creșterea medie mondială este de circa 3,5%, Republica Moldova continuă să rămână în urmă. „Timp de 60 de ani, noi am crescut în medie cu 2%. Asta înseamnă că, în fiecare an, pierdem teren față de restul lumii. Este degradant să fii în mijlocul Europei și să ai o asemenea stare a economiei”, a afirmat el.

În pofida criticilor, Veaceslav Ioniță s-a arătat mai degrabă optimist pentru anul 2026. Acesta susține că nu vede vulnerabilități majore, cu excepția riscurilor legate de războiul din Ucraina. „La inflație, cel mai probabil ne ducem spre 5%. Piața imobiliară, după șocul de prețuri, va intra într-o perioadă calmă, iar oamenii vor reveni treptat la achiziții”, a precizat economistul.

Totodată, Ioniță a respins scenariile alarmiste privind creșteri explozive și nesustenabile. „Nu mai vorbim de prostii cu 25% creștere într-un singur trimestru. Realist vorbind, anul 2025 a fost mai bun decât 2024, iar în 2026 avem toate premisele pentru un an cu mult mai bun decât 2025”, a concluzionat el.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.