Gaz la limită pentru Moldova: conducta Iași–Ungheni funcționează la capacitate maximă

Exportul de gaze către Republica Moldova, prin gazoductul Iași – Ungheni, atinge astăzi 6 milioane metri cubi, maximul absolut de capacitate al conductei, scrie economedia.ro.

Jurnaliștii români precizează că țara noastră are ca unică sursă de aprovizionare România, atât ca import de gaze de peste Prut, cât și ca oferirea de spațiu de depozitare subterană a cantităților pe care molodvenii le cumpără din alte părți, dar care ajung temporar tot la noi.

Mai mult, sistemul de transport și distribuție a gazelor de peste Prut este operat de Transgazul românesc.

Cât privește fluxurile de gaze de pe teritoriul României, consumul este asigurat, în aceste zile, cu precădere din extracția cantităților stocate în subteran, în sezonul cald. 25 de milioane de metri cubi sunt extrase azi din depozite. Abia pe locul doi este producția curentă – 23,7 milioane metri cubi și mai aducem din import – prin Bulgaria 12,6 milioane de metri cubi, din care 4,4 reprezintă tranzit către Ungaria și Ucraina.

Consumul total al României de circa 54 de milioane de metri cubi se realizează în condițiile în care și termocentralele pe gaz consumă mult, fiind chiar prima sursă de generare a electricității din țară – peste 1.800 MW.

Gazoductul Iași–Ungheni–Chișinău conectează Republica Moldova la rețeaua de gaze naturale din România, oferind Chișinăului acces direct la surse alternative și mai sigure de energie. Conducta are o lungime de aproximativ 150 de kilometri, iar investiția totală în acest proiect a fost de circa 150 de milioane de euro.

Proiectul a fost finalizat în anul 2020, având inițial o capacitate de transport de 1,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi. Ulterior, în urma lucrărilor de extindere și modernizare, capacitatea de transport a fost majorată de 3,3 ori în direcția Republicii Moldova și de 4,6 ori pentru fluxul invers, către România.

#conducta iasi-ungheni #gaz #limita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reforma întreprinderilor de stat bate pasul pe loc, iar o bună parte din companiile controlate de stat sunt fie inactive, fie în prag de faliment, arată un raport al Expert-Grup.

Potrivit analizei, la începutul anului 2025, statul deținea 161 întreprinderi de stat și 66 de societăți comerciale, însă doar 139 dintre acestea aveau activitate reală. Practic, o parte importantă există doar pe hârtie, fără contribuție economică.

Situația este și mai gravă, în condițiile în care peste o treime din portofoliu este considerat problematic. Nu mai puțin de 43 de întreprinderi de stat sunt în insolvabilitate sau lichidare, iar alte 26 nu desfășoară nicio activitate. În cazul companiilor comerciale cu capital de stat, 13 sunt în dificultate și 7 sunt inactive.

Deși statul a încercat să reducă numărul companiilor, progresul este lent. Strategia prevedea diminuarea portofoliului cu 20% până în 2027, însă în realitate, între 2023 și 2025 au fost eliminate doar 17 entități.

În același timp, impactul economic al acestor companii rămâne modest. Deși statul controlează active de circa 79,5 miliarde lei și afaceri de peste 54 miliarde lei, contribuția directă la PIB este de doar 2,5–3%.

Raportul mai arată o discrepanță majoră între tipurile de companii. Întreprinderile de stat, deși numeroase, generează doar 0,9% din cifra de afaceri a economiei, în timp ce societățile comerciale cu capital de stat sunt mult mai eficiente și produc peste 7%.

Problema principală rămâne eficiența scăzută și dependența de bani publici. Multe întreprinderi supraviețuiesc datorită finanțărilor bugetare, nu performanței economice, iar rentabilitatea capitalului este practic zero sau negativă.