Fiscul pune pe masă regulile pentru freelanceri: cum se va aplica noul regim fiscal din 2026

Serviciul Fiscal de Stat a venit cu noi clarificări privind aplicarea „legii freelancerilor”, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, oferind detalii practice despre modul de impozitare, înregistrare și evidență a activității pentru antreprenorii independenți. Precizările vin în continuarea discuțiilor publice despre viitorul patentei și tranziția liber-profesioniștilor către noul regim fiscal.

Noul cadru se adresează persoanelor fizice rezidente care prestează servicii pe cont propriu, fără a constitui o entitate juridică, în domenii expres prevăzute de lege. Potrivit Fiscului, 40 de domenii de activitate sunt eligibile pentru aplicarea regimului, printre care se numără designul, consultanța în tehnologia informației, arhitectura, relațiile publice și comunicarea, activitățile de curățenie, serviciile foto, fabricarea bijuteriilor, dar și alte tipuri de servicii prestate independent.

Impozitarea se va face printr-un impozit unic, aplicat asupra venitului obținut din activitatea independentă. Cota este de 15%, dacă venitul anual nu depășește 1,2 milioane de lei, iar pentru partea care excede acest plafon se va aplica o cotă de 35%. Impozitul unic include atât impozitul pe venit, cât și contribuțiile sociale și medicale, care vor fi repartizate automat către bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.

Dreptul de a activa în acest regim apare din momentul atribuirii numărului de identificare de stat, eliberat de Agenția Servicii Publice în termen de 24 de ore. Informația este transmisă automat către autoritățile fiscale, sociale și medicale, iar persoana dobândește concomitent calitatea de contribuabil, asigurat social și asigurat medical, fără depunerea unor cereri suplimentare.

Un element central al noii legi este reducerea birocrației. Antreprenorii independenți nu vor ține contabilitate și nu vor prezenta rapoarte fiscale sau statistice. Evidența activității va fi asigurată de Serviciul Fiscal de Stat, pe baza datelor provenite din echipamentele de casă și de control conectate la sistemul de monitorizare electronică a vânzărilor, precum și din informațiile privind conturile curente ale contribuabililor. Pentru operațiunile în numerar, utilizarea echipamentului de casă și emiterea bonului fiscal rămân obligatorii, în condițiile stabilite de Guvern.

Calcularea impozitului unic va fi efectuată lunar de către Fisc, care va transmite avizele de plată până la data de 10 a lunii următoare celei de gestiune, iar achitarea va trebui făcută până la data de 25.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#legea freelancerilor #regim fiscal #impozit #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie