Compania controlată de un moldovean extinde zborurile spre SUA

Compania aeriană HiSky, controlată de omul de afaceri moldovean Iulian Scorpan, anunță extinderea operațiunilor pe piața transatlantică, după reluarea, în 2024, a zborurilor directe dintre București și New York.

La împlinirea unui an de operare pe această rută, peste 40.000 de pasageri au călătorit deja fără escală între România și Statele Unite cu zboruri HiSky. Pe fondul cererii ridicate, compania a decis să majoreze frecvențele către SUA.

Astfel, din 2026, HiSky va ajunge la șase zboruri săptămânale către Statele Unite. Ruta București–New York va fi menținută cu patru frecvențe pe săptămână, iar începând cu 4 iunie 2026 va fi inaugurată o **nouă rută directă București–Chicago****, operată de două ori pe săptămână, în fiecare joi și duminică.

Pe segmentul zborurilor pe distanțe scurte și medii, compania anunță o extindere consistentă a rețelei în 2026. HiSky va opera 27 de rute directe din România și Republica Moldova, cu plecări de pe șapte aeroporturi: București, Chișinău, Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea, Iași și Baia Mare.

Din București, compania va avea 13 rute directe, către New York, Chicago, Frankfurt, Paris, Bruxelles, Tel Aviv, Dublin, Malaga, Barcelona, Chișinău, Cluj-Napoca, Timișoara și Oradea, cu o medie de aproximativ 70 de decolări pe săptămână. Rețeaua va susține atât zborurile punct-la-punct, cât și conexiunile regionale operate de companie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Scorpan #zboruri #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi