Fără interes, fără rezervări: coridorul de gaze Grecia–Est care trece prin Moldova rămâne pe hârtie

01 Ian. 2026, 13:03
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
01 Ian. 2026, 13:03 // Actual //  Grîu Tatiana

Coridorul vertical de transport al gazelor naturale din Grecia spre Europa de Est și de Nord, care include și Republica Moldova, intră într-o etapă decisivă, în care viabilitatea comercială a proiectului este pusă la încercare. Următoarele săptămâni vor arăta dacă această rută poate deveni competitivă sau va rămâne mai degrabă un instrument cu valoare geopolitică, dar cu utilizare limitată în piață, potrivit unei analize a publicației grecești New Money.

Semnalele venite de la ultimele licitații de capacitate sunt rezervate. Costurile ridicate de tranzit, lipsa unor reduceri clare ale tarifelor și concurența dură din partea rutelor nordice de LNG au determinat traderii să adopte o poziție de așteptare. Gazul care intră în Europa prin terminalele din Grecia și este transportat prin Balcani până în Ucraina, traversând și Republica Moldova, este taxat succesiv de mai mulți operatori de transport, ceea ce duce la un preț final mai puțin atractiv.

Acest lucru s-a văzut clar pe 22 decembrie, când licitația pentru capacități lunare de transport pe rutele sudice, inclusiv pe traseul care include Moldova, s-a încheiat fără nicio rezervare. Absența totală a interesului comercial a transmis un semnal clar privind reticența pieței de a prelua costurile suplimentare. Situația a contrastat cu luna noiembrie, când o parte importantă din capacitatea disponibilă fusese contractată, pe fondul interesului crescut pentru livrări de gaze non-rusești, inclusiv LNG american, către Ucraina.

Potrivit surselor din piață, scăderea cererii a fost influențată și de diminuarea necesarului de LNG pentru luna ianuarie, ceea ce a afectat fluxurile comerciale pe întreg coridorul, inclusiv pe segmentul care traversează Republica Moldova. În aceste condiții, perspectivele pe termen scurt rămân incerte, iar deciziile comerciale sunt amânate până la clarificarea regimului tarifar.

În paralel, Statele Unite s-au implicat mai activ în acest dosar, anunțând crearea unei task force dedicate soluționării problemelor tehnice, comerciale și de reglementare ale Coridorului Vertical, cu scopul de a facilita exporturile de LNG american către Europa de Est. Grupul a avut deja o primă reuniune în decembrie, iar discuțiile continuă atât la Washington, cât și la Bruxelles, unde sunt analizate posibile mecanisme de reducere a tarifelor de tranzit, aflate sub supravegherea autorităților europene de concurență.

În timp ce ruta sudică se confruntă cu aceste dificultăți, traderii continuă să favorizeze rutele LNG din Europa Centrală și de Nord, prin terminale din Polonia, Lituania sau Croația, considerate mai previzibile și mai avantajoase din punct de vedere al costurilor. Această competiție pune o presiune suplimentară asupra coridorului care traversează și Moldova, în pofida sprijinului politic consistent din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.