ANRCETI arată un paradox care „sună” scandalos. Utilizatorii dispar din statistici, dar operatorii încasează mai mult

În trimestrul III 2025, numărul de cartele SIM active a scăzut la 3,635 milioane (-3,1% față de Tr. III 2024), iar penetrarea a coborât cu 2,1 p.p. (la 152,7 SIM-uri/100 locuitori). Totuși, veniturile din rețele mobile au urcat la 936,2 mil. lei (+6,0%), iar ARPU a sărit la 78,5 lei/lună per SIM (+9,9%). Cu alte cuvinte: mai puține SIM-uri, factură medie mai mare, arată datele ANRCETI.

Deși baza de SIM-uri active se diminuează, traficul de voce crește: totalul minutelor a ajuns la 1,498 mld. minute (+0,9%), iar consumul mediu pe SIM (MoU) a urcat la 139 minute/lună (+4,5%). SMS-urile au crescut și ele la 66,3 milioane (+6,4%) – într-o piață care declarativ „a trecut pe internet”.

La internet mobil, tabloul e și mai interesant. Mai puține SIM-uri cu trafic de date (-3,7%, până la 3,099 milioane), dar mai mult trafic: 105.674 TB (+12,3%). Practic, consumul se concentrează pe mai puține cartele. În același timp, segmentul care ar trebui să fie „modern”, internetul mobil dedicat, se prăbușește: SIM-uri dedicate cu trafic: 77,7 mii (-19,4%), trafic: 10.124 TB (-10,7%), venit retail: 30,0 mil. lei (-7,4%). Utilizatorii renunță la SIM-urile de internet separat și migrează pe pachetele clasice voce+date, ceea ce împinge în sus ARPU-ul pe telefonie mobilă.

Totodată, se atestă degradarea accelerată a telefoniei clasice: conexiunile de telefonie fixă au coborât la 674,1 mii (-11,7%), iar traficul s-a prăbușit la 54,1 mil. minute (-20,2%). Segmentul casnic e lovit cel mai tare: persoane fizice – 559,3 mii (-13,9%), în timp ce la persoane juridice apare chiar o mică creștere (+1,2%), semn că firmele încă țin linii fixe pentru procese interne/servicii.

În schimb, internetul fix crește sănătos. Este vorba de 940,3 mii conexiuni (+6,8%) și penetrare de 82,2 la 100 gospodării (+6,5 p.p.), cu avans puternic pe fibră/FTTx (penetrare 79,7, +8,8 p.p.). Dar aici apare un detaliu interesant: ARPU la internet fix e practic înghețat ( 144,8 lei, -0,2% ), deși investițiile și migrarea spre viteză mare cresc. Cu alte cuvinte: consumatorii primesc mai mult (viteză/fibră), dar prețul mediu nu urcă.

Pe total sector, veniturile totale aproape stagnează (-0,5%, la 1.608,2 mil. lei), însă categoria „alte activități de comunicații electronice” se prăbușește dramatic la 48,2 mil. lei (-72,4%). E genul de cifră care ridică întrebări: a dispărut o sursă mare de venit, s-a reclasificat contabil, ori a fost un „one-off” în 2024 care nu s-a repetat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#telefonie #internet #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul prim-ministru și deputat Ion Chicu susține că o decizie fiscală adoptată în perioada stării de urgență a distrus industria de procesare a semințelor de floarea-soarelui din Republica Moldova și a dus inclusiv la închiderea unor întreprinderi locale.

În cadrul unui interviu acordat NewsMaker, Chicu a criticat hotărârea prin care exporturile de ulei de floarea-soarelui au fost scutite de TVA fără drept de deducere, măsură aprobată în mai 2023. Potrivit acestuia, una dintre companiile afectate ar fi fost Floarea Soarelui, care ar fi pierdut sute de milioane de lei în urma aplicării noilor reguli fiscale.

„Pur și simplu, această întreprindere s-a închis. Această măsură fiscală a lipsit compania de peste 200 de milioane de lei. Decizia a fost luată fără să fie ascultat nimeni și fără să se gândească la consecințe”, a declarat Chicu.

Deputatul a afirmat că, deși Republica Moldova produce cantități importante de floarea-soarelui, materia primă este exportată în loc să fie procesată pe plan local, ceea ce reduce valoarea adăugată generată în economie și veniturile fiscale ale statului.

„Acum floarea-soarelui, în loc să fie prelucrată aici, este încărcată în camioane și pleacă peste hotare. Chiar și un student care nu studiază economia înțelege că este mai avantajos să procesezi materia primă în țară, pentru că aici rămân taxele și valoarea adăugată”, a spus Chicu.

În opinia sa, autoritățile trebuie să prevină adoptarea unor decizii care afectează mediul de afaceri și să evalueze mai atent impactul economic al măsurilor fiscale înainte de implementare.