Cripto sparge bariera: 600 de milioane de oameni au investit deja în valută digitală, iar în joc intră și băncile

20 Ian. 2026, 12:03
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
20 Ian. 2026, 12:03 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Piața criptomonedelor intră într-o nouă etapă de maturitate, iar anul 2026 se conturează drept un moment-cheie al reglementării și al integrării reale cu finanțele tradiționale, susține Ignacio Aguirre Franco, directorul de marketing al platformei Bitget. Potrivit acestuia, nu mai este vorba doar despre un fenomen speculativ, ci despre o schimbare structurală a sistemului financiar global.

Datele internaționale arată o creștere accelerată a adopției activelor digitale, numărul total al deținătorilor de criptomonede ajungând la aproximativ 600 de milioane la nivel mondial. Conform raportului Digital 2026 Global Overview, circa 10% dintre cei 6 miliarde de utilizatori de internet dețin în prezent o formă de criptomonedă, în creștere cu 12,5% față de începutul anului 2025.

În paralel, activitatea de retail pe piața cripto a înregistrat un salt semnificativ. Tranzacțiile de retail au crescut cu 125% între ianuarie și septembrie 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, potrivit raportului TRM Labs 2025 Crypto Adoption and Stablecoin Usage. Această evoluție confirmă trecerea criptomonedelor „din zona de nișă în centrul economiei digitale de zi cu zi”.

Structura investitorilor arată un interes major din partea generațiilor tinere. Aproximativ 25% dintre deținătorii de criptomonede au între 25 și 34 de ani, 20% au între 16 și 24 de ani, iar 22% se încadrează în intervalul 35–44 de ani. Potrivit lui Ignacio Aguirre Franco, această distribuție reflectă deschiderea generațiilor Millennials și Gen Z către alternative financiare descentralizate, în contextul unei neîncrederi crescute față de sistemele bancare tradiționale.

Adopția criptomonedelor diferă semnificativ de la o regiune la alta. America de Nord s-a consolidat drept un centru instituțional global, cu o creștere anuală de 49% și 26% din activitatea globală de tranzacționare, impulsionată de lansarea ETF-urilor spot pe Bitcoin. În această regiune, Bitcoin este privit tot mai mult ca activ de rezervă pe termen lung, inclusiv pentru trezoreriile corporative.

În schimb, Asia-Pacific conduce la capitolul ritm de creștere, cu un avans anual de 69%, adopția fiind determinată de utilizări practice precum platformele DeFi, gaming-ul blockchain și transferurile internaționale de bani. America Latină urmează o traiectorie similară, cu o creștere de 63%, susținută în special de utilizarea stablecoin-urilor ancorate la dolar, care au devenit instrumente-cheie de protejare a economiilor în economii afectate de inflație.

Europa menține o poziție solidă, cu o creștere anuală de 42%, Germania remarcându-se ca hub regional pentru companiile cripto. Implementarea cadrului de reglementare MiCA, finalizată în decembrie 2025, a contribuit la creșterea încrederii, deși investitorii de retail europeni rămân precauți, concentrați în principal pe Bitcoin și Ethereum.

Privind spre viitor, 2026 este descris ca anul infrastructurii cripto. Potrivit estimărilor Statista, rata globală de adopție ar putea ajunge la 12,24% din populație până la finalul anului, marcând intrarea criptomonedelor în faza de „majoritate timpurie”. Deținerile corporative de Bitcoin au crescut cu 84% într-un singur an, depășind 1,08 milioane BTC până la sfârșitul lui 2025.

Tot mai multe instituții financiare tradiționale își fac loc pe piața activelor digitale. Bănci globale lansează produse legate de ETF-uri pe Bitcoin, iar în Europa este pregătită lansarea unui stablecoin euro reglementat, susținut de un consorțiu bancar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.