SUA își taie deficitul, iar Moldova îl umflă. 30% din PIB, o bombă economică

27 Ian. 2026, 14:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Ian. 2026, 14:17 // Actual //  Ursu Victor

În timp ce Republica Moldova se confruntă cu un deficit al balanței comerciale care a depășit 30% din PIB, Statele Unite ale Americii au reușit în 2025 una dintre cele mai spectaculoase corecții comerciale din ultimele decenii. Analiza economistului Veaceslav Ioniță arată un contrast dur între direcția marilor economii și vulnerabilitățile tot mai profunde ale economiei moldovenești.

Potrivit datelor analizate, în ultimii ani deficitul comercial trimestrial al SUA oscila între 200 și 280 de miliarde de dolari. Însă în trimestrul IV al anului 2025, acesta a coborât brusc la aproximativ 70 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o reducere de aproape patru ori într-un singur trimestru.

La nivel anual, Statele Unite au încheiat anul 2025 cu un deficit comercial de circa 680 de miliarde de dolari. Deși valoarea absolută rămâne mare, raportarea la produsul intern brut schimbă radical perspectiva. Dacă în perioada 2020–2022 deficitul comercial american era situat la 3,5–3,7% din PIB, în 2025 acesta a fost redus la aproximativ 2,2% din PIB. Este cel mai scăzut nivel din ultimii aproape 30 de ani, comparabil doar cu anul 1997, înainte de accelerarea globalizării și a externalizării masive a producției.

„Deficitul comercial al SUA nu a dispărut, dar a devenit gestionabil. Pentru o economie de talia Statelor Unite, 2,2% din PIB nu mai reprezintă o vulnerabilitate strategică, ci un dezechilibru controlat”, subliniază Veaceslav Ioniță. Potrivit economistului, această evoluție marchează o schimbare clară de paradigmă: deficitul comercial nu mai este tratat ca un cost inevitabil al globalizării, ci ca o problemă economică și geopolitică ce trebuie corectată.

Această schimbare are implicații globale. Marile economii transmit semnalul că reducerea deficitelor comerciale devine un obiectiv strategic. Franța a început deja să se adapteze, Germania urmează, iar alte state mari vor intra în aceeași logică, ceea ce va declanșa o competiție dură pentru echilibrarea comerțului extern.

În acest context, comparația cu Republica Moldova este, potrivit analizei, una „care doare”. În 2025, deficitul balanței comerciale a Moldovei a depășit 30% din PIB. Chiar dacă economiile mici tind să aibă deficite mai mari, un asemenea nivel nu mai poate fi calificat drept un simplu dezechilibru structural, ci reprezintă o vulnerabilitate majoră. Raportat la dimensiunea economiei, Moldova funcționează cu un deficit de aproape 15 ori mai mare decât cel considerat o realizare istorică pentru SUA.

Veaceslav Ioniță subliniază că Moldova nu dispune de instrumentele Statelor Unite – nu are o monedă de rezervă globală, o piață internă uriașă sau capacitatea de a influența regulile comerțului mondial. „Însă lecția americană nu este despre instrumente, ci despre direcție”, notează economistul.

Într-o lume în care marile economii își reduc agresiv deficitele comerciale, Republica Moldova riscă să rămână extrem de expusă riscurilor valutare, financiare și sociale. Concluzia analizei este tranșantă: reducerea deficitului balanței comerciale trebuie să devină un obiectiv economic strategic pentru Moldova, nu din motive ideologice, ci din rațiuni de supraviețuire economică într-un mediu global tot mai dur și competitiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

28 Sept. 2026, 12:09
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
28 Sept. 2026, 12:09 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

O schemă prin care 127 de containere maritime au fost aduse în Republica Moldova fără achitarea drepturilor de import este investigată de Serviciul Vamal și PCCOCS. Valoarea preliminară a containerelor depășește 4 milioane de lei, iar anchetatorii susțin că bugetul de stat ar fi fost prejudiciat prin neachitarea taxelor aferente.

Potrivit materialelor cauzei, containerele, atât noi, cât și uzate, au fost aduse în Moldova începând cu ianuarie 2025, din Ucraina și Uniunea Europeană. La introducerea lor în țară nu ar fi fost declarat scopul real, ceea ce presupunea că acestea urmau să rămână în Moldova doar pentru o perioadă limitată și, respectiv, nu erau supuse achitării drepturilor de import.

În realitate, susțin oamenii legii, containerele au fost ulterior vândute, fără ca taxele necesare pentru import să fi fost achitate. După vânzare, acestea au ajuns să fie oferite în chirie ca spații pentru depozitare.

Pentru documentarea cazului, ofițerii Serviciului Vamal, sub conducerea PCCOCS, au efectuat 10 percheziții în Chișinău și în alte localități. În urma acestora au fost ridicate toate cele 127 de containere, precum și telefoane mobile și înscrisuri de ciornă. Bunurile și documentele urmează să fie analizate în cadrul urmăririi penale.

În dosar sunt cercetate patru persoane, cu vârste între 40 și 60 de ani, toate în stare de libertate. Trei dintre acestea sunt transportatori, iar cea de-a patra este reprezentantul companiei care a cumpărat containerele.

Urmărirea penală continuă pentru a stabili toate circumstanțele și pentru a identifica eventualele alte persoane implicate în această schemă.