Trenul speranței al lui Bolea! Pleci spre aeroport, cobori la Revaca și cauți alt transport

Calea Ferată din Moldova a decis să demonstreze că viitorul transportului feroviar există și că, uneori, începe cu o plimbare de probă până la Sîngera. Întreprinderea, care încearcă să se redreseze după ani de pierderi și datorii de peste 1,4 miliarde de lei, a testat vineri, 13 noiembrie, o nouă rută feroviară Strășeni–Chișinău–Revaca–Sîngera. La bordul trenului diesel modernizat s-au aflat inclusiv vicepremierul Vladimir Bolea și directorul CFM, Serghei Cotelinic, semn că evenimentul a fost unul important, chiar dacă deocamdată vorbim doar despre o cursă de testare.

Potrivit comunicatului oficial, trenul a fost pregătit de specialiștii Depoului Chișinău, iar noua conexiune ar urma să le ofere locuitorilor din localitățile de pe traseu o alternativă la transportul rutier. Cu alte cuvinte, CFM vrea să-i convingă pe moldoveni că trenul nu este doar un mijloc de transport din amintirile copilăriei, ci poate deveni o opțiune pentru deplasările zilnice la serviciu sau la studii.

Marea atracție a proiectului este legătura cu Aeroportul din Chișinău. Există însă un mic detaliu: trenul nu va ajunge chiar la terminal. Pasagerii vor coborî la Revaca, de unde vor continua călătoria cu transport rutier până la aeroport. Așadar, cine visează să coboare din vagon direct la ghișeul de check-in va mai avea nevoie de puțină răbdare și de încă un mijloc de transport.

Autoritățile promit că această combinație dintre tren și transportul rutier va permite evitarea ambuteiajelor și reducerea timpului de deplasare. În plus, în apropierea stațiilor urmează să fie amenajate parcări, astfel încât pasagerii să poată veni cu automobilul personal pentru a-l lăsa acolo și a continua călătoria cu trenul. Practic, pentru a circula mai puțin cu mașina, unii călători vor trebui mai întâi să ajungă cu mașina la gară.

Dar orice început feroviar vine și cu un sacrificiu. Pentru lansarea noii conexiuni, CFM intenționează să scoată din circulație trenul diesel Chișinău–Ungheni. Compania invocă numărul redus de pasageri și costurile ridicate de exploatare. Astfel, în timp ce locuitorii din Strășeni și Sîngera ar putea primi o nouă opțiune de transport, pasagerii de pe ruta Ungheni–Chișinău riscă să rămână fără cursa existentă. Un tren apare în grafic, altul dispare.

Experimentul vine într-un moment în care CFM încearcă să-și reconstruiască imaginea și finanțele. Compania a raportat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei pentru primele nouă luni ale anului 2026, după pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025.

Totuși, în spatele revenirii pe profit se află datorii de aproximativ 1,45 miliarde de lei, potrivit datelor prezentate anterior în Parlament. Din acestea, peste un miliard de lei reprezintă obligații externe, aproape 249 de milioane de lei sunt datorii față de bugetul public, iar alte 186 de milioane de lei constituie datorii comerciale.

Prin urmare, rezultatul pozitiv din primele nouă luni reprezintă doar aproximativ 1,6% din valoarea acestor obligații. Altfel spus, CFM a reușit să pună locomotiva redresării în mișcare, dar vagoanele datoriilor rămân extrem de grele.

Deocamdată, întreprinderea nu a anunțat data lansării curselor regulate pe noul traseu, frecvența acestora, durata călătoriei sau prețul biletelor. Prin urmare, pasagerii mai au de așteptat până vor afla dacă alternativa feroviară va fi într-adevăr mai rapidă și mai avantajoasă decât transportul rutier.

Cert este că, după ani de probleme financiare, CFM încearcă să pună din nou transportul de pasageri pe șine. Iar dacă experimentul va reuși, poate că într-o bună zi moldovenii vor putea ajunge cu trenul până la aeroport, nu doar în apropierea lui. Până atunci, important este ca trenul spre Sîngera să nu rămână doar o frumoasă excursie oficială.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce angajații din Capitală câștigă, în medie, 18.708 lei brut lunar, în raioane precum Briceni și Nisporeni salariile abia ajung la 10.800–11.000 de lei. Diferența depășește 7.700 de lei pe lună, ceea ce înseamnă că un salariat din Chișinău câștigă, în medie, cu aproximativ 70% mai mult decât unul din Nisporeni, potrivit raportului „Statistica teritorială, ediția 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică (BNS).

Datele arată că, în 2025, câștigul salarial mediu lunar brut la nivel național a constituit 15.594,5 lei, în creștere cu 11,5% comparativ cu anul precedent, când acesta era de 13.990 de lei. În Chișinău, salariul mediu a ajuns la 18.707,8 lei, cu aproximativ 20% peste media națională.

La polul opus se află raionul Briceni, unde salariul mediu brut a constituit numai 10.773,2 lei, urmat de Nisporeni, cu 10.984,9 lei. Astfel, diferența dintre Chișinău și Briceni ajunge la 7.934,6 lei lunar, iar față de Nisporeni – la 7.722,9 lei.

Printre raioanele cu cele mai mici salarii se mai numără Fălești, cu 11.248 de lei, Glodeni – 11.280 de lei, Rîșcani – 11.211 lei, și Găgăuzia, unde salariul mediu brut a ajuns la 11.323 de lei.

Diferențele sunt vizibile și la nivelul regiunilor de dezvoltare. În regiunea Nord, câștigul salarial mediu brut a constituit 12.135 de lei, în Centru – 12.501 lei, iar în Sud – 12.199 de lei. Prin comparație, salariul mediu din Chișinău este cu peste 6.000 de lei mai mare decât în oricare dintre aceste regiuni.

Municipiul Bălți se evidențiază printre centrele economice din afara Capitalei, cu un salariu mediu de 13.700 de lei. Alte raioane cu salarii relativ ridicate sunt Cahul, unde media ajunge la 13.232 de lei, Criuleni – 13.045 de lei, și Hîncești – 12.975 de lei. Chiar și în aceste localități, remunerarea rămâne însă considerabil sub nivelul Chișinăului.

Raportul BNS scoate la iveală și diferențe între salariile femeilor și bărbaților. În Chișinău, bărbații au câștigat în medie 20.599,9 lei brut lunar, în timp ce femeile au primit 16.834,6 lei. Diferența este de 3.765 de lei sau 18,3%, una dintre cele mai marie disparități salariale teritoriale.

La nivel național, salariul mediu al bărbaților a constituit 16.975 de lei, iar al femeilor – 14.360 de lei, ceea ce reprezintă un decalaj de 15,4%.

Există însă și raioane unde raportul este invers. În UTA Găgăuzia, femeile au câștigat în medie 11.767 de lei, față de 10.807 lei în cazul bărbaților. O situație similară se înregistrează în Glodeni, Ialoveni și Cimișlia, unde câștigurile salariale medii ale femeilor le depășesc pe cele ale bărbaților.

Comparativ cu anul 2024, salariile au crescut atât în Capitală, cât și în raioane. În Chișinău, majorarea a fost de 1.752,7 lei, în timp ce în Briceni salariul mediu a crescut cu 1.340,1 lei, iar în Nisporeni – cu 973 de lei. Prin urmare, deși veniturile salariale au crescut, diferența absolută dintre Capitală și unele raioane a continuat să se evidențieze.