Agențiile de turism au încasat 4,73 miliarde de lei în nouă luni. Patru din zece moldoveni s-au odihnit în Turcia

13 Nov. 2026, 14:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Nov. 2026, 14:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Agențiile de turism și tur-operatorii din Republica Moldova au încasat 4,73 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026, cu 11,7% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Aproape 95% din bani au venit din călătoriile peste hotare, iar Turcia a fost destinația aleasă în patru din zece plecări organizate prin agenții.

Potrivit Biroului Național de Statistică, 512,2 mii de turiști și excursioniști au apelat la serviciile agențiilor în perioada ianuarie–septembrie, cu 6,6% mai mulți decât cu un an înainte. Numărul turiștilor a ajuns la 377,9 mii, în creștere cu 5,9%, iar cel al vizitatorilor de o zi a urcat cu 8,5%, până la 134,3 mii. Turiștii au petrecut în total 2,44 milioane de zile în călătorii, cu 10,1% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025.

Aproape șapte din zece clienți ai agențiilor au călătorit peste hotare. Numărul lor a ajuns la 355,6 mii, în creștere cu 5,7%, iar durata medie a unui sejur a urcat de la 6,1 la 6,3 zile. Aproape toate plecările au fost pentru odihnă și agrement. Călătoriile de afaceri aproape s-au dublat, ajungând la 1,8 mii, iar deplasările pentru tratament au scăzut cu 9%. După Turcia, care a atras 41,2% dintre cei plecați, cele mai căutate destinații au fost Bulgaria (22%), Egiptul (13,6%), România (7,7%), Grecia (6%) și Spania (1,2%).

Republica Moldova a primit prin agenții 71,9 mii de vizitatori străini, cu 9,3% mai mulți decât în primele nouă luni din 2025. Dintre aceștia, 65,8 mii au venit în excursii de o zi, iar 6,1 mii au rămas cel puțin o noapte. Numărul celor care au înnoptat a crescut cu 27,6%, deși sejurul mediu s-a scurtat ușor, de la 4,6 la 4,5 zile. Peste trei sferturi dintre vizitatorii străini au venit din România (78,1%), urmată de Italia (6,2%), Spania (3,1%), Germania și Statele Unite (câte 1,8%). Aproape toți au venit pentru odihnă și agrement, iar vizitele de afaceri și cele pentru tratament au crescut cu 11,5%, respectiv 1,7%.

În țară, 84,7 mii de persoane au călătorit prin agenții, cu 8,1% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea a venit în principal din excursiile de o zi, care au atras 64 de mii de persoane, cu 10,2% mai multe. Numărul turiștilor care au înnoptat a crescut cu 2,1%, până la 20,8 mii. Agențiile din Chișinău au deservit 43% dintre clienții care au călătorit în țară, cele din regiunea Centru 36,7%, iar cele din Sud 20,2%.

Călătoriile peste hotare au adus agențiilor 4,47 miliarde de lei, cu 11,6% mai mult decât în primele nouă luni din 2025. Turismul intern a generat încasări de 184,9 milioane de lei, în creștere cu 10,6%. Cea mai rapidă creștere a încasărilor a venit din vizitele străinilor în Republica Moldova, cu 21,3%, până la 78,1 milioane de lei.

13 Nov. 2026, 13:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Nov. 2026, 13:25 // Actual //  Grîu Tatiana

Mișcarea Civică „Construim Încredere” cere Parlamentului să nu voteze în forma actuală reforma salarizării în sectorul bugetar, aprobată de Guvern pe 12 noiembrie. Reprezentanții organizației susțin că proiectul prevede majorări salariale disproporționate între demnitarii de rang înalt și angajații din educație, sănătate și asistență socială.

Potrivit declarației mișcării, salariile de bază ale președintelui țării, președintelui Parlamentului și prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 165%. În cazul deputaților, creșterea ar fi de 135%.

Prin comparație, profesorii, medicii și asistenții sociali ar urma să beneficieze de majorări medii de aproximativ 15%. Pentru asistenții personali, creșterea venitului real ar fi de doar 10%, susține organizația. O altă prevedere contestată vizează eliminarea garanției legale potrivit căreia salariile bugetarilor trebuie să crească cel puțin în raport cu inflația. Conform mișcării, noul mecanism ar lega majorările salariale de creșterea Produsului Intern Brut.

„Construim Încredere” susține că reforma trebuie să păstreze principiul unei grile unice de salarizare, să reducă excepțiile și să plafoneze sporurile discreționare, însă solicită modificarea modului în care sunt distribuite majorările.

Printre propunerile înaintate deputaților se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru demnitari ca media majorărilor din sectorul bugetar în 2027, iar economiile rezultate să fie direcționate către angajații cu salarii mici. De asemenea, mișcarea cere ca salariile demnitarilor să fie legate de creșterea economică reală și înghețate în anii de recesiune, păstrarea protecției împotriva inflației pentru ceilalți bugetari și stabilirea unor salarii de bază peste nivelul salariului minim.

Organizația mai solicită publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, înainte de votul final.

„Dacă economia este măsura corectă, să fie măsura pentru toți. Iar cei care conduc țara să fie ultimii care își majorează salariile, nu primii”, se arată în declarația Mișcării Civice „Construim Încredere”.

Guvernul a aprobat pe 12 noiembrie proiectul de lege privind reforma sistemului de salarizare în sectorul bugetar. Documentul prevede modificarea mecanismului de stabilire a salariilor, prin aplicarea unei grile unice, reducerea numărului de excepții și plafonarea unor sporuri. Reforma vizează crearea unui sistem de remunerare mai uniform și mai transparent pentru angajații din sectorul public. Proiectul urmează să fie examinat de Parlament.