Comisia Europeană permite exportul de carne proaspătă și procesată de pasăre din toată Moldova

Întreg teritoriul Republicii Moldova a fost autorizat pentru exportul în Uniunea Europeană de carne proaspătă și procesată de pasăre, în urma unei decizii adoptate de Comisia Europeană, anunță Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

Decizia a fost luată în data de 6 februarie, după ce ANSA a prezentat Comisiei Europene garanții privind situația epidemiologică.

”ANSA a furnizat suficiente garanții despre faptul că în zonele de unde își are originea carnea proaspătă de pasăre, precum și produsele din carne de pasăre, autorizată pentru export în Uniunea Europeană, nu s-au înregistrat focare de gripă aviară înalt patogenă timp de cel puțin 12 luni”, precizează instituția.

Ca urmare a acestei decizii, întreg teritoriul Republicii Moldova este inclus în lista țărilor autorizate pentru introducerea în UE a transporturilor de produse din carne de pasăre.

„Autorizarea întregului teritoriu al Republicii Moldova confirmă că sistemul nostru de supraveghere și control sanitar-veterinar respectă standardele europene. Este o recunoaștere a eforturilor depuse și o oportunitate importantă pentru producătorii autohtoni”, au declarat reprezentanții ANSA.

Autoritățile susțin că această decizie va facilita accesul companiilor moldovenești la piața UE și va contribui la creșterea exporturilor, consolidând totodată alinierea la cerințele comunitare în domeniul sănătății animalelor și siguranței alimentare.

Amintim, Republica Moldova a obținut dreptul de a exporta carnea de pasăre proaspătă (în stare refrigerată și congelată) în Uniunea Europeană în aprilie 2024. Începând cu 1 ianuarie 2025, Republica Moldova exportă produse din carne de pasăre în UE „care nu trebuie să fie supuse unui tratament specific de atenuare a riscurilor”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#carne de pasăre #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.