Estul dictează prețul la îngrășămintele lichide din Moldova

12 Feb. 2026, 10:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Feb. 2026, 10:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Economistul Iurie Rija arată că piața importurilor de KAS-32 (amestec carbamidă-azotat de amoniu) din Republica Moldova a trecut printr-o consolidare accentuată în 2025, cu o concentrare puternică atât la nivel geografic, cât și la nivelul operatorilor interni.

În 2025, Moldova a importat 19 mii tone de KAS-32 în valoare totală de 132,3 milioane lei, la un preț mediu de 6.962 lei pe tonă. Structura importurilor a fost puternic sezonieră, cu două vârfuri clare: primul trimestru și ultimul trimestru al anului.

Doar lunile ianuarie și martie au generat împreună aproape 59% din volumul anual. În ianuarie au fost importate 5,6 mii tone la un preț de 5.979 lei/tonă, cel mai mic din an, iar în martie – 5,5 mii tone la 6.325 lei/tonă. În schimb, perioada aprilie–iunie a înregistrat zero importuri, ceea ce reflectă acoperirea necesarului prin stocurile formate anterior.

În toamnă, importurile au revenit în forță: trimestrul IV (octombrie–decembrie) a asigurat 39% din volumul anual și aproape 46% din valoarea totală. În această perioadă, însă, prețurile au urcat până la 8.320 lei/tonă în octombrie, cu 35–39% peste nivelurile din începutul anului. Analiza evidențiază clar efectul de volum: achizițiile mari din primul trimestru au beneficiat de cele mai mici prețuri.

Geografic, piața este dominată categoric de Rusia. În 2025, din Federația Rusă au fost importate 11,3 mii tone, în valoare de 69,9 milioane lei, ceea ce reprezintă 59,6% din volum și 52,8% din valoarea totală. Prețul mediu al produsului rusesc a fost de 6.165 lei pe tonă – cu 11,4% sub media pieței și cu până la 35% mai mic decât ofertele din unele state europene.

Pe locul doi se află Ucraina, cu 3,6 mii tone (19,1% din volum), la un preț mediu de 7.970 lei/tonă, cu aproape 30% mai scump decât produsul rusesc. Bulgaria, Polonia și alte state din UE au livrat volume mai mici, la prețuri între 8.200 și 8.350 lei/tonă, formând un segment premium al pieței. În total, țările fostului spațiu CSI au asigurat 79% din volumul importurilor.

La nivelul companiilor importatoare, piața este și mai concentrată. Șase operatori au realizat toate importurile, iar liderul absolut este Fertistream-Trm SRL, care a adus 11 mii tone – 57,9% din total. Compania lucrează exclusiv cu Rusia și a obținut cel mai mic preț mediu din piață – 6.131 lei/tonă.

Carvidon-Trade SRL, al doilea jucător, a importat 3,2 mii tone la un preț de 8.212 lei/tonă, lucrând cu Bulgaria, Polonia și parțial Rusia. Fertilink Trading SRL și Fenix Agro SRL sunt orientate exclusiv spre Ucraina, cu prețuri apropiate de 8.000 lei/tonă. Diferența de preț dintre liderul pieței și operatorii mici ajunge la 25–34%, reflectând avantajele volumelor mari și puterea de negociere.

Analiza concluzionează că piața KAS-32 din Moldova este matură, concentrată și puternic dependentă de furnizorii din Est, în special de Rusia. Avantajul competitiv al produsului rusesc este clar determinat de preț, însă această structură creează o vulnerabilitate strategică. O eventuală diversificare spre furnizori europeni ar însemna, inevitabil, costuri mai mari pentru fermieri.

Pentru 2026, evoluțiile vor depinde de prețul gazului pe piețele internaționale, stabilitatea relațiilor comerciale cu Rusia și Ucraina, precum și de capacitatea operatorilor de a menține contracte avantajoase pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.