Moldova riscă să piardă 40 de milioane de dolari din cauza ”războiului cărnii de pasăre” cu Ucraina

Republica Moldova riscă să piardă aproximativ 40 de milioane de dolari din exporturile sale de produse vinicole, după ce a ignorat încercările Ucrainei de a soluționa situația legată de interdicția totală asupra importului de carne de pasăre ucraineană. Kievul a avertizat deja că ar putea aplica măsuri comerciale similare.

Timp de trei săptămâni, partea ucraineană a încercat în repetate rânduri să obțină anularea interdicției totale privind importul de carne de pasăre în Republica Moldova, însă fără rezultat. În aceste condiții, Ucraina ia în calcul introducerea unor restricții pentru produsele moldovenești, în special pentru cele vinicole, ale căror exporturi către piața ucraineană se ridică la aproximativ 40 de milioane de dolari.

Negocieri fără rezultat

Interdicția temporară privind importul din Ucraina a cărnii de pasăre și furaje pentru păsări a fost introdusă la 26 ianuarie, prin decizia Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), după ce într-un lot de furaje a fost depistat antibioticul metronidazol. În carnea de pasăre provenită din Ucraina această substanță nu a fost identificată.

Autoritățile ucrainene au reacționat prompt. În cazul companiei „Летичевский комбикормовый завод”(Leticevski Kombikormovîi Zavod” SRL), în al cărei lot de furaje a fost depistat metronidazolul, a fost suspendată certificarea furajelor produse pentru export în Republica Moldova.

Totodată, Asociația „Uniunea Crescătorilor de Păsări din Ucraina”, din care fac parte peste 40 de producători din domeniu, a propus un set de măsuri pentru a depăși situația creată. Organizația a cerut desfășurarea unei anchete detaliate pentru a stabili cauzele și persoanele responsabile de introducerea metronidazolului în loturile industriale de furaje destinate exportului în Republica Moldova. La finalul investigației, ar urma să fie întocmit un raport extins pentru ANSA, precum și o scrisoare de garanție prin care să fie solicitată ridicarea restricțiilor, cu argumentul că produsele respectă legislația ucraineană, europeană și moldovenească.

De asemenea, partea ucraineană a propus inițierea unor consultări cu autoritățile moldovene, inclusiv prin utilizarea instrumentelor Organizației Mondiale a Comerțului.

O nouă încercare de deblocare a situației a avut loc săptămâna trecută, după vizita la Kiev a premierului Alexandru Munteanu. Atunci s-a decis crearea unui grup de lucru bilateral, cu participarea miniștrilor Economiei din cele două țări.

Reuniunea online a grupului a avut loc pe 12 februarie. Din partea Moldovei au participat ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, și directorul general al ANSA, Radu Musteață.

Ministrul ucrainean al Economiei, Alexei Sobolev, a declarat: „Ucraina este sigură de calitatea produselor sale, iar acest lucru este confirmat de exporturile constante către piața Uniunii Europene. Suntem pregătiți pentru deschidere maximă și pentru oferirea unor garanții suplimentare părții moldovenești, inclusiv prin efectuarea de teste în laboratoare acreditate, la solicitare. Scopul nostru este să soluționăm rapid toate chestiunile tehnice și să fie ridicate restricțiile privind exportul de carne de pasăre, deoarece nu există motive obiective pentru o suspendare îndelungată a livrărilor.”

Cu toate acestea, nici după ședința online din 12 februarie situația privind interdicția totală a importului de carne de pasăre din Ucraina în Moldova nu a înregistrat progrese.

Avertismentul Kievului privind contramăsurile

În lipsa unor progrese în negocieri, Kievul analizează posibilitatea introducerii unor măsuri restrictive similare împotriva produselor moldovenești. Despre acest lucru a avertizat vicepremierul Ucrainei pentru integrare europeană și euro-atlantică, Taras Kachka, într-o adresare oficială către ministra Ludmila Catlabuga.

În scrisoare, Kachka face referire la declarația ministrei Catlabuga, făcută imediat după introducerea interdicției: „Această restricție poate deveni o șansă pentru fermierii noștri de a-și crește volumele de vânzări. Capacitățile fermelor există și pot fi extinse”.

Astfel de măsuri ar putea contraveni obligațiilor asumate de Republica Moldova în cadrul Acordului de liber schimb dintre Moldova și Ucraina, precum și angajamentelor țării noastre în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Dacă aceste măsuri discriminatorii vor rămâne în vigoare, avertizează vicepremierul ucrainean, Kievul va aplica contramăsuri corespunzătoare, prevăzute în articolele 24 și 26 ale Acordului de liber schimb dintre Cabinetul de Miniștri al Ucrainei și Guvernul Republicii Moldova: „Dacă una dintre Părți consideră că cealaltă Parte nu și-a îndeplinit o obligație în temeiul prezentului Acord, Partea interesată poate adopta măsuri adecvate”.

Cu alte cuvinte, Ucraina ar putea răspunde prin propriile interdicții la ceea ce consideră a fi o restricție excesivă și nejustificată asupra importului în Moldova a cărnii de pasăre din Ucraina.

Posibilă lovitură asupra sectorului vitivinicol

Taras Kachka nu a precizat ce tip de contramăsuri ar putea aplica Ucraina. Totuși, experții economici consultați consideră că produsele vinicole moldovenești ar putea fi principala țintă.

Ucraina este cea mai mare piață de desfacere pentru sectorul vitivinicol din Republica Moldova:

– alcool etilic — aproximativ 30,7 milioane de dolari;
– struguri și produse conexe — circa 8 milioane de dolari.

În total, este vorba despre pierderi potențiale de aproximativ 40 de milioane de dolari.

Două luni pentru un compromis

Un eventual embargo imediat asupra vinurilor moldovenești nu va fi introdus. Acordul de liber schimb prevede un termen de două luni pentru consultări și soluționarea disputelor. Odată cu scrisoarea transmisă de Taras Kachka către Ludmila Catlabuga a început să curgă acest termen.

Dacă în această perioadă părțile nu vor ajunge la un compromis, partea ucraineană ar putea aplica măsurile sale. În acest caz, vinificatorii moldoveni ar putea pierde zeci de milioane de dolari din cauza unei decizii a ANSA prin care s-a încercat eliminarea de pe piața moldovenească a tuturor producătorilor ucraineni de carne de pasăre.

PS: Ludmila Catlabuga nu a precizat despre sprijinirea căror producători autohtoni este vorba prin înlăturarea concurenților ucraineni. Totuși, un manager de top al unuia dintre marii producători locali de carne de pasăre a amintit, într-o discuție neoficială, că firma Axedum a lui Grigore Cojocaru a contractat în urmă cu jumătate de an un credit de 9 milioane de euro de la BERD pentru a „intra pe o nouă direcție de activitate — producția de ouă de consum de înaltă calitate”.

Dintr-o coincidență, data rambursării creditului contractat de Axedum și „curățarea” pieței cărnii de pasăre de produsele ucrainene, la sfârșitul lunii ianuarie, aproape că au coincis. „Dacă această coincidență nu este întâmplătoare, rezultă că ministra Catlabuga și ANSA au acționat ca agenți de vânzări pentru compania Axedum: firma trebuie să ramburseze un credit de 9 milioane de euro și, pentru asta, are urgent nevoie de o piață de desfacere”, și-a exprimat opinia acest manager de top.

Totuși, în contextul declarațiilor ministrului moldovean privind sprijinirea producătorilor autohtoni, spune Kachka, interdicția asupra importului produselor ucrainene „poate genera îngrijorări cu privire la faptul dacă, într-adevăr, aceasta servește drept protecție a producătorilor interni împotriva concurenței produselor importate. La rândul său, acest lucru poate duce la o discriminare nejustificată între producătorii autohtoni de carne de pasăre, subproduse din carne de pasăre și produse care conțin carne de pasăre și producătorii ucraineni”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#carne de pasăre #import #restrictii #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera de Comerț și Industrie a organizat, în format online, un seminar practic dedicat noilor reguli privind determinarea și afișarea țării de origine a produselor agroalimentare. La eveniment au participat reprezentanți ai rețelelor de comerț și ai companiilor producătoare din Republica Moldova.

Seminarul a fost organizat în contextul intrării în vigoare, la 10 august, a noilor cerințe legislative privind afișarea țării de origine a produselor alimentare pe indicatorul de preț.

În calitate de instituție împuternicită prin lege să determine și să confirme originea mărfurilor, CCI a oferit antreprenorilor informații privind aplicarea corectă a noilor prevederi. Experții instituției au explicat diferențele dintre noțiuni precum țara sau adresa producătorului, locul de proveniență, mențiunile „fabricat în”, „produs autohton” și „ambalat în”, subliniind că acestea au semnificații diferite și nu trebuie confundate cu țara de origine.

Participanților li s-a explicat că țara de origine este o noțiune juridică, stabilită în baza regulilor de origine, și nu coincide automat cu sediul producătorului sau cu locul în care produsul a fost ambalat.

În cazul produselor fabricate cu materii prime din import, originea produsului finit este determinată în funcție de operațiunile de prelucrare efectuate. Pentru ca un produs să dobândească originea Republicii Moldova, procesul de producție trebuie să îndeplinească criteriile de prelucrare suficientă. În schimb, operațiuni precum ambalarea, etichetarea, sortarea sau alte intervenții minime nu sunt suficiente pentru a conferi produsului originea Republicii Moldova.

CCI a reamintit că este autoritatea abilitată să efectueze expertiza originii mărfurilor și să elibereze documentele care confirmă originea acestora. În cadrul acestor expertize sunt analizate materiile prime utilizate, procesul tehnologic, operațiunile de producție și documentele justificative pentru a stabili dacă produsul îndeplinește criteriile necesare pentru atribuirea originii Republicii Moldova sau a unei alte țări.

Totodată, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a publicat informații privind aplicarea noilor cerințe și recomandă operatorilor economici să pregătească din timp modificările necesare, inclusiv actualizarea sistemelor de etichetare și a indicatorilor de preț.

După intrarea în vigoare a noilor prevederi, respectarea cerințelor va fi verificată de inspectorii ANSA. Pentru neafișarea sau afișarea incorectă a țării de origine sunt prevăzute amenzi de la 3 000 la 4 500 de lei pentru persoanele cu funcție de răspundere și de la 6 000 la 12 000 de lei pentru persoanele juridice. CCI a RM și-a exprimat disponibilitatea de a acorda suport rețelelor comerciale, furnizorilor și producătorilor în vederea determinării corecte a țării de origine a produselor.