Motivul scumpirii curentului: Costul energiei și „devierile” împing tarifele în sus

Tarifele la energia electrică ar putea crește în Republica Moldova, după ce principalii furnizori, Premier Energy și FEE Nord, au solicitat oficial majorarea prețurilor. Operatorii au invocat, în cererea depusă la ANRE, scumpirea energiei procurate și devieri tarifare acumulate. Premier Energy cere un tarif de 3,83 lei/kWh pentru consumatorii de joasă tensiune, în timp ce FEE Nord solicită 4,32 lei/kWh.

În ambele solicitări, furnizorii indică drept factor dominant costul energiei electrice procurate. Premier Energy estimează un preț mediu de achiziție de 278,14 bani/kWh, cu un cost total al energiei de circa 8,74 miliarde lei. La rândul său, FEE Nord indică un preț de procurare de 270,48 bani/kWh, cu cheltuieli totale de aproximativ 2,55 miliarde lei pentru energia cumpărată.

Pe lângă costul energiei, în tarif sunt incluse și componentele reglementate din sistem. În cazul Premier Energy, serviciul de transport este estimat la 791,8 milioane lei, iar distribuția la 2,07 miliarde lei, costurile totale ajung la circa 11,62 miliarde lei. Pentru FEE Nord, transportul este calculat la 245,9 milioane lei, distribuția la 979,6 milioane lei, iar cheltuielile de furnizare la 94,8 milioane lei, cu un total de aproximativ 3,79 miliarde lei.

Un alt motiv invocat de ambii furnizori este recuperarea devierilor tarifare din anii precedenți. Premier Energy include în tarif 413,9 milioane lei, în timp ce FEE Nord solicită recuperarea a 75,5 milioane lei.

În ceea ce privește profitul reglementat, companiile indică niveluri relativ reduse. Premier Energy operează cu o rentabilitate de aproximativ 1%, iar FEE Nord cu circa 2,46% și argumentează că majorările solicitate urmăresc în mare parte acoperirea costurilor și nu creșterea profitului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.