Economia Moldovei trage pe import. Exporturile nu mai țin pasul, iar deficitul s-a adâncit la 7 miliarde de dolari

Exporturile Moldovei au crescut modest în 2025, însă importurile au avansat de peste trei ori mai rapid, ceea ce a dus la adâncirea deficitului comercial, arată datele Biroului Național de Statistică.

În luna decembrie 2025, exporturile de mărfuri au însumat 351,9 milioane de dolari SUA, în scădere cu 11,1% față de noiembrie, dar cu 30,4% peste nivelul din decembrie 2024. În același timp, importurile au ajuns la 1,1 miliarde de dolari, în creștere cu 12,4% lunar și cu 30,1% anual.

Per ansamblul anului 2025, exporturile au totalizat 3,78 miliarde de dolari, în creștere cu 6,4% față de 2024. Importurile au urcat însă mult mai accelerat, până la 10,92 miliarde de dolari, marcând o majorare de 20,5%.

Dezechilibrul dintre cele două fluxuri comerciale a împins deficitul balanței comerciale la 7,14 miliarde de dolari, cu 29,6% mai mare decât în anul precedent. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a coborât la 34,6%.

Exporturile au fost dominate de mărfuri autohtone, care au constituit 78,8% din total (2,98 miliarde dolari), în creștere cu 10%. Reexporturile au reprezentat 21,2% și au scăzut cu 5,1%.

Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. În 2025, livrările către UE au însumat 2,55 miliarde de dolari, cu o pondere de 67,5% din total exporturi. La importuri, UE a deținut 54,1%.

România a rămas cea mai importantă piață de desfacere, cu 29% din exporturile Moldovei, urmată de Turcia (9,9%), Italia (9,2%) și Cehia (8,2%). Pe partea de importuri, principalele surse au fost România (22,7%), China (13,6%) și Ucraina (10,1%).

Structura exporturilor a fost dominată de semințe și fructe oleaginoase (15,5%), mașini și aparate electrice (15,1%), legume și fructe (11,4%), cereale (8,0%) și îmbrăcăminte (8,0%). La importuri, ponderi importante au revenit gazului și produselor din gaz (9,1%), produselor petroliere (8,7%), vehiculelor rutiere (8,2%) și energiei electrice (4,3%).

Majoritatea comerțului extern continuă să fie realizată pe cale rutieră: 79,4% din exporturi și 79,2% din importuri.

Datele arată că, deși exporturile au continuat să crească în 2025, ritmul mult mai rapid al importurilor a amplificat dezechilibrul comercial al Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comert #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova mențin la Banca Națională volume de bani sub formă de rezerve obligatorii, atât în lei moldovenești, cât și în valută liber convertibilă. Potrivit celor mai recente date ale BNM, pentru perioada analizată instituțiile bancare au ținut în conturile băncii centrale 16,75 miliarde de lei, 154,7 milioane de dolari și 458 milioane de euro.

În cazul resurselor atrase în moneda națională și valute neconvertibile, perioada de observare a fost 16 iunie – 15 iulie 2026, iar perioada de menținere a rezervelor 16 iulie – 15 august 2026.

Volumul mijloacelor atrase de bănci și supuse rezervării a constituit 93,07 miliarde de lei. BNM a stabilit o normă a rezervelor obligatorii de 18%, ceea ce a dus la menținerea în conturile băncii centrale a circa 16,75 miliarde de lei.

Altfel spus, pentru fiecare 100 de lei atrași din resursele care intră sub incidența mecanismului de rezervare, băncile trebuie să păstreze 18 lei la BNM.

Situația este diferită în cazul resurselor atrase în valută liber convertibilă, unde norma rezervelor obligatorii este semnificativ mai mare, de 26%.

În perioada 16 iunie – 15 iulie 2026, băncile au raportat mijloace atrase de 595,1 milioane de dolari în USD și alte valute recalculate în dolari. În același timp, resursele atrase în euro și alte valute recalculate în euro au ajuns la 1,7616 miliarde de euro.

La o cotă de rezervare de 26%, instituțiile bancare au menținut la BNM 154,7 milioane de dolari și 458 milioane de euro.

Astfel, cerința de rezervare pentru resursele în valută este cu opt puncte procentuale peste cea aplicată mijloacelor în lei. Pentru fiecare 100 de dolari sau euro atrași și supuși rezervării, băncile sunt obligate să păstreze câte 26 de unități monetare în conturile de la banca centrală.

BNM remunerează aceste rezerve, însă ratele diferă în funcție de monedă. Pentru rezervele obligatorii în lei, rata de remunerare a fost de 5% pe an, în timp ce pentru cele în dolari a constituit 1,62%, iar pentru cele în euro – doar 0,18%.

Datele arată astfel că cea mai mare sumă nominală blocată sub formă de rezerve obligatorii este în lei, pe fondul volumului mult mai mare al resurselor atrase în moneda națională. În schimb, BNM aplică o normă de rezervare mai ridicată depozitelor și altor resurse atrase în valută.

Rezervele obligatorii reprezintă unul dintre principalele instrumente prin care BNM gestionează lichiditatea din sistemul bancar. Cu cât norma este mai ridicată, cu atât o parte mai mare din banii atrași de bănci rămâne indisponibilă pentru creditare sau alte plasamente.