Fenomen misterios pe șosele! Drumarii au explicat de ce a „înflorit” asfaltul pe drumurile naționale

Administrația Națională a Drumurilor (AND) vine cu explicații oficiale după ce, odată cu sezonul rece, pe mai multe sectoare de drum național au reapărut clasicele „cratere” rutiere, cunoscute popular drept gropi.

Potrivit instituției, degradările carosabilului, gropi, fisuri și tasări locale, sunt rezultatul unui fenomen cât se poate de… meteorologic. AND susține că ciclurile repetate de îngheț–dezgheț, combinate cu ploi abundente și variații de temperatură, au pus asfaltul la grea încercare.

Explicația tehnică este următoarea: apa pătrunde în crăpături, îngheață, își mărește volumul și împinge asfaltul din interior. La dezgheț, structura slăbită cedează, iar sub greutatea traficului, mai ales cel greu, apar gropile. Pe scurt, iarna nu iartă… mai ales asfaltul îmbătrânit.

Instituția mai arată că fenomenul este favorizat de uzura îmbrăcămintei asfaltice și de infiltrarea apei în structura rutieră, în special pe sectoarele mai vechi.

Între timp, AND dă asigurări că situația este sub control și enumeră măsurile aflate în desfășurare: monitorizarea permanentă a rețelei rutiere, intervenții operative cu asfalt rece, prioritizarea zonelor cu risc și planificarea unor reparații mai ample „imediat ce vremea va permite”.

Până atunci însă, șoferii sunt invitați, neoficial, să circule cu atenție sporită și, eventual, cu suspensia pregătită pentru sezonul gropilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gropi #cratere #drumuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În luna ianuarie, piața valutară fără numerar din Republica Moldova a înregistrat un volum consistent de tranzacții, fără a include intervențiile Băncii Naționale a Moldovei. Este vorba despre schimburile valutare realizate prin transferuri bancare, atât între bănci, cât și între bănci și clienții acestora, anunță Banca Națională a Moldovei.

Pe segmentul tranzacțiilor SPOT, adică operațiuni de schimb valutar cu decontare imediată, la cursul zilei, cea mai mare activitate s-a înregistrat pe piața intrabancară, în relația dintre bănci și clienți. În total, băncile au cumpărat valută în echivalent de 356,1 milioane de euro și au vândut valută în valoare de 578,4 milioane de euro.

Euro a fost, de departe, cea mai tranzacționată monedă. Pe piața intrabancară, s-au înregistrat cumpărări de 192,6 milioane de euro și vânzări de 333 milioane de euro. Dolarul s-a clasat pe locul doi, cu 152,2 milioane de euro la cumpărare și 202,4 milioane de euro la vânzare.

Volume importante au fost raportate și la alte valute. În cazul leului românesc, băncile au cumpărat echivalentul a 1,02 milioane de euro și au vândut 35,64 milioane de euro. Pentru lira sterlină, cumpărările au constituit 8,33 milioane de euro, iar vânzările – 0,62 milioane de euro. La francul elvețian s-au înregistrat cumpărări de 1,16 milioane de euro și vânzări de 0,21 milioane de euro. În cazul rublei rusești, au fost raportate doar tranzacții pe segmentul intrabancar, cu 0,79 milioane de euro la cumpărare și 4,28 milioane de euro la vânzare.

Pe piața interbancară, unde tranzacțiile au loc între băncile comerciale, volumele au fost mai reduse. Cumpărările au însumat 15,4 milioane de euro, iar vânzările – 23,5 milioane de euro. Și aici, euro a dominat tranzacțiile, cu 14 milioane de euro la cumpărare și 21,6 milioane de euro la vânzare, în timp ce dolarul a înregistrat 1,4 milioane de euro la cumpărare și 0,68 milioane de euro la vânzare. Pentru leul românesc au fost raportate doar vânzări, în valoare de 1,24 milioane de euro.

În ceea ce privește operațiunile SWAP – schimburi valutare însoțite de un angajament de răscumpărare la un termen stabilit – activitatea a fost modestă în ianuarie. Pe piața interbancară au fost înregistrate tranzacții în euro în valoare de 48,4 milioane de euro, atât la cumpărare, cât și la vânzare. Pe piața intrabancară nu au fost raportate operațiuni SWAP.