Armata de birocrați crește! Încă 56 de posturi la Cancelaria de Stat

26 Feb. 2026, 13:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Feb. 2026, 13:33 // Actual //  Ursu Victor

Deputatul Ion Chicu acuză Guvernul că pregătește extinderea aparatului Cancelariei de Stat cu încă 56 de funcții, criticând inițiativa drept o creștere nejustificată a birocrației în condițiile majorării datoriei publice.

Potrivit fostului premier, proiectul de hotărâre ar urma să majoreze efectivul-limită al instituției de la 323 la 379 de unități. „Cei mai mulți dintre acești 56 o să se ocupe chipurile cu monitorizarea planului de creștere. Se iau credite de peste un miliard și mai angajează încă zeci de oameni ca să monitorizeze cheltuirea lor”, a declarat Ion Chicu.

Deputatul a afirmat că bugetul Cancelariei de Stat ar fi fost suplimentat deja cu circa 300 de milioane de lei în acest an, iar noua modificare ar presupune cheltuieli suplimentare. El a mai susținut că salariile noilor angajați ar putea ajunge la 30–40 de mii de lei lunar, sugerând că acestea vor fi finanțate din împrumuturi externe.

Chicu a invocat și evoluția datoriei de stat, menționând că aceasta ar fi crescut la circa 132 de miliarde de lei la finele anului trecut, față de 67 de miliarde anterior. „De ce acum ne trebuie o Cancelarie de Stat de două ori mai mare ca în 2020?”, a întrebat deputatul.

Nota de fundamentare a proiectului arată că majorarea cu 56 de unități este motivată de creșterea volumului de sarcini legate de integrarea europeană și de implementarea Planului de Creștere.

Documentul indică faptul că reorganizarea urmărește: consolidarea coordonării procesului de aderare la UE, instituirea unor structuri dedicate monitorizării Agendei de reforme și întărirea capacităților de gestionare a fondurilor europene.

Conform proiectului, doar Biroul pentru integrare europeană ar urma să fie suplinit cu 25 de unități, iar o direcție nouă pentru monitorizarea Agendei de reforme va avea 10 angajați.

Impactul financiar estimat se ridică la până la 15,9 milioane de lei pentru 9 luni din 2026 pentru noile posturi, la care se adaugă circa 5,4 milioane de lei cheltuieli unice pentru dotări și logistică.

 

 

23 Oct. 2026, 10:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Oct. 2026, 10:25 // Actual //  Ursu Victor

Politica fiscală pentru anul 2027, votată de Parlament în lectura a doua, reprezintă cea mai amplă majorare a taxelor și impozitelor din istoria Republicii Moldova, susține deputatul Ion Chicu. Fostul premier avertizează că noile prevederi vor lovi în mediul de afaceri, vor scumpi motorina și ar putea avea un efect contrar celui urmărit de Guvern, prin reducerea activității economice și erodarea bazei fiscale.

Potrivit parlamentarului, modificările operate între prima și a doua lectură sunt nesemnificative în raport cu majorările fiscale aprobate.

„În linii mari, această politică fiscală, chiar cu concesiile pe care le-a făcut Guvernul între prima și a doua lectură, rămâne, istoric, cea mai mare majorare de cote de impozite de când există acest stat. Sau cel puțin din 1997, de când s-a aprobat Codul fiscal în vigoare”, a declarat Ion Chicu.

Una dintre cele mai controversate prevederi, în opinia deputatului, este majorarea repetată a accizelor la motorină, cu 20% în 2027 și continuarea creșterilor în următorii ani, până în 2029. Chicu avertizează că această politică va reprezenta o lovitură puternică pentru economie, în special pentru sectoarele dependente de carburanți. Pentru anul 2027, documentul adoptat prevede o majorare de 20% a accizei la motorină și de 10% pentru majoritatea celorlalte produse accizabile.

Criticile vizează și introducerea TVA la gazele naturale începând cu 1 aprilie 2027. Deși autoritățile au majorat plafonul de consum pentru aplicarea cotei reduse, fostul premier consideră că măsura va aduce o povară suplimentară consumatorilor. Conform documentului aprobat, pentru primii 150 de metri cubi de gaze naturale consumați lunar de gospodării se va aplica TVA de 8%, iar cantitatea care depășește acest plafon va fi taxată la cota standard de 20%.

Chicu a criticat și tratamentul fiscal diferențiat aplicat produselor agricole. Potrivit acestuia, revenirea la cota TVA de 8% pentru anumite cereale, în timp ce altele rămân taxate cu 12%, creează discrepanțe greu de justificat economic.

Deputatul susține că opoziția a încercat să atenueze impactul noii politici fiscale prin amendamente, însă majoritatea propunerilor nu au fost acceptate. Din cele 22 de amendamente înaintate de el împreună cu un alt parlamentar, doar trei ar fi fost acceptate integral sau parțial, potrivit propriilor declarații.

Chicu a evidențiat în special amendamentul privind împiedicarea acordării unor facilități fiscale pentru remunerațiile plătite sub formă de acțiuni în sectorul bancar. Potrivit fostului premier, propunerea inițială ar fi permis evitarea unor plăți aferente impozitului pe venit și contribuțiilor sociale și medicale.

„Este vorba de milioane de lei care vor ajunge la buget, datorită faptului că ei au acceptat amendamentul nostru”, a afirmat Chicu.

Un alt aspect care provoacă îngrijorarea deputatului ține de extinderea atribuțiilor Serviciului Fiscal de Stat. El susține că noua legislație introduce mecanisme de încasare silită directă de la persoanele fizice, fără necesitatea unei adresări prealabile în instanța de judecată.

„Se introduce dreptul pentru Serviciul Fiscal de Stat să aplice încasarea la persoanele fizice. Adică orice funcționar din Serviciul Fiscal de Stat, fără ca să meargă în instanță, poate, printr-o decizie a sa, să intre pe contul persoanei, să-i sechestreze banii și așa mai departe”, a declarat parlamentarul, prezentând propria interpretare a modificărilor legislative.

Chicu consideră că asemenea mecanisme contravin obiectivului declarat al Guvernului de simplificare a legislației fiscale și riscă să creeze presiuni administrative suplimentare asupra contribuabililor.

Fostul premier pune sub semnul întrebării și capacitatea autorităților de a obține cele 5,1 miliarde de lei estimate drept venituri suplimentare la buget în urma implementării noilor măsuri.

„Eu nu consider că prin asemenea metode se poate obține acest obiectiv. Descurajarea activității economice va duce la erodarea bazei fiscale, iar creșterea cotelor impozitelor poate, în final, să aibă efect invers”, a avertizat deputatul.

Acesta atrage atenția că o eventuală majorare a încasărilor bugetare în 2027 nu poate fi atribuită exclusiv creșterii taxelor și impozitelor, deoarece inflația și scumpirea bunurilor și serviciilor determină automat majorarea nominală a sumelor colectate.

„Aceste 5,1 miliarde trebuie să le ajustăm și la evoluția inflației sau a tarifelor”, a subliniat Chicu.

Parlamentul a adoptat politica fiscală și vamală pentru anul 2027 în ședința din 22 octombrie, cu votul a 54 de deputați PAS. Potrivit Ministerului Finanțelor, modificările ar urma să aducă venituri suplimentare de 5,1 miliarde de lei, dintre care 2,7 miliarde din accize, 1,6 miliarde din TVA și 820 de milioane de lei din impozitul pe venit și taxa de viciu.