Deși economia Moldovei este diversificată, majoritatea sectoarelor funcționează cu niveluri de productivitate sub pragul minim al Uniunii Europene, ceea ce limitează ritmul de creștere. Totodată, au fost identificate oportunități de convergență în industria prelucrătoare, comerț, energie, agricultură, IT și servicii cu valoare adăugată înaltă, potrivit unui studiului Accelerării economice a Republicii Moldova.
Simulările arată că, dacă sectoarele economice ar fi atins nivelul minim de productivitate din UE în 2024, PIB-ul nominal al Republicii Moldova ar fi putut crește de la 16,8 miliarde euro la 25,3 miliarde euro, adică cu 51%.
Studiul a evaluat economia prin opt criterii — inclusiv ponderea în PIB, decalajul de productivitate față de UE, potențialul de export și avantajele comparative — și a selectat opt sectoare prioritare: industria prelucrătoare, tehnologiile informaționale și comunicațiile, agricultura, activitățile profesionale și tehnice, transportul și depozitarea, serviciile administrative/BPO, construcțiile și energia.
Pe baza acestor domenii a fost elaborată o foaie de parcurs pentru perioada 2026–2030, care propune nouă direcții majore de intervenție: reglementare eficientă, avantaje fiscale, acces la forță de muncă, acces la finanțare, infrastructură pentru investiții, infrastructura calității, facilitarea exporturilor, achiziții publice eficiente și creșterea competitivității pe piața internă.
Analiza evidențiază și un decalaj major la capitolul ocupării populației. În Uniunea Europeană, rata de ocupare pentru grupa 15–64 ani este de circa 71%, în timp ce în Republica Moldova este de doar 52%, ceea ce echivalează cu un deficit de aproximativ 290 de mii de persoane active.
Scenariile prezentate arată că, prin combinarea creșterii productivității cu majorarea ratei de ocupare, Republica Moldova ar putea obține o accelerare semnificativă a creșterii economice până în 2030.
