Reguli noi în comerțul agroalimentar: contracte obligatorii, plăți în 30

Fermierii și procesatorii din Moldova vor beneficia de reguli mai clare și mai echitabile în relația cu marile rețele comerciale. Un nou proiect de lege privind practicile comerciale neloiale, propus pentru consultări publice, prevede termene stricte de plată, limite pentru reducerile impuse și reguli clare de negociere a contractelor, pentru a reduce presiunea asupra furnizorilor mai mici.

Legea se va aplica în special acolo unde există un dezechilibru de putere economică. De exemplu, dacă un furnizor cu o cifră de afaceri de până la 2 milioane de euro livrează produse către un cumpărător care depășește acest prag, relația intră sub incidența noilor reguli. Sistemul funcționează pe mai multe tranșe progresive – 2–10 milioane, 10–25 milioane, 25–75 milioane și 75–175 milioane de euro – atunci când cumpărătorul se află în categoria superioară. Legea se aplică inclusiv dacă partenerul este o autoritate publică, în cazul în care furnizorul are o cifră de afaceri de până la 175 milioane de euro.

Una dintre cele mai importante schimbări este legată de bani și termene. Produsele perisabile, cum ar fi fructele, legumele, lactatele sau carnea, vor trebui plătite în maximum 30 de zile, iar celelalte produse agricole și alimentare în cel mult 45 de zile. Măsura vizează direct problema întârzierilor la plată, care afectează fluxul de numerar al fermierilor.

Proiectul mai interzice anularea comenzilor pentru produse cu termen de consum de până la 7 zile, modificarea unilaterală a contractelor de către cumpărător, impunerea unui preț de raft sau solicitarea unor plăți care nu au legătură cu tranzacția propriu-zisă. Practic, marile rețele nu vor mai putea schimba regulile jocului după semnarea contractului sau transfera costuri nejustificate către furnizor.

Sunt introduse și limite clare pentru reducerile comerciale. Rabaturile sunt interzise, iar remizele și risturnele pot fi aplicate doar dacă reducerile cumulate nu depășesc 20% din valoarea facturată între părți. De asemenea, nu vor mai putea fi cerute reduceri pentru că produsul a fost vândut sub prețul de achiziție, iar comercializarea produselor sub cost este, în principiu, interzisă, cu excepții strict prevăzute.

Un alt element important ține de transparență. Contractele dintre furnizori și cumpărători vor trebui încheiate obligatoriu în formă scrisă, inclusiv electronică, și vor include elemente minime precum cantitatea, prețul, termenele de plată, condițiile de livrare și penalitățile. Orice clauză care încalcă legea va fi nulă.

Totodată, cumpărătorul va fi obligat să răspundă la ofertă în cel mult 14 zile calendaristice.

Noul proiect de lege transpune directiva UE privind practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#concurență neloială #producatori #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să exporte volume mari de grâu, însă transformarea materiei prime în produse cu valoare adăugată rămâne o provocare, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit acestuia, disponibilitatea cerealelor nu este suficientă pentru ca procesarea să fie automat rentabilă, iar competitivitatea depinde de costurile de producție, calitate, ambalare, logistică și accesul la piețe.

În lunile iulie–august 2026, Republica Moldova a exportat 378.165 de tone de grâu, cu aproximativ 23% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 5% peste nivelul din 2021. Valoarea exporturilor a ajuns la circa 1,4 miliarde de lei, iar prețul mediu de export a fost de 3,71 lei pentru un kilogram.

Rija atrage însă atenția că majorarea încasărilor pe tonă nu înseamnă neapărat profituri mai mari pentru fermieri sau comercianți, în condițiile în care logistica s-a scumpit și consumă o parte tot mai mare din marjă.

O vulnerabilitate este vizibilă în transportul feroviar. Exportul de grâu pe calea ferată a scăzut de la 45.341 de tone în iulie la doar 2.870 de tone în august, adică cu aproape 94%. Analiza asociază prăbușirea cu blocajele pe direcția portului Reni și cu riscurile militare din regiune.

În același timp, aproape trei sferturi din exporturile de grâu au fost concentrate prin cele două componente ale hubului Giurgiulești. Ponderea acestora a ajuns la 73,8%, ceea ce face comerțul moldovenesc dependent de funcționarea unui număr restrâns de rute logistice.

Situația arată diferit pe segmentul făinii. În perioada 1 ianuarie–26 august 2026, Moldova a exportat 16.431 de tone de făină, cu circa 4% mai puțin decât în perioada comparabilă din 2025. Încasările au constituit 87,1 milioane de lei.

Prețul mediu lunar de export al făinii a coborât de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 21%. Pentru procesatori, această tendință pune presiune directă pe rentabilitate, în cazul în care prețul grâului, energia, logistica și celelalte costuri nu scad în același ritm.

În aceeași perioadă, Republica Moldova a importat 15.688 de tone de făină în valoare de 120,7 milioane de lei. Cantitativ, exporturile au depășit importurile cu 743 de tone, însă valoric balanța a rămas negativă.

Deficitul comercial la făină a ajuns astfel la 33,6 milioane de lei. Prețul mediu de import a constituit 7,69 lei/kg, cu aproximativ 45% mai mare decât media de export, de 5,30 lei/kg.

Rija explică această diferență prin structura diferită a produselor comercializate. Moldova exportă în principal făină în vrac sau în saci mari, destinată clienților industriali, în timp ce importă mai ales făină ambalată în cantități mici, destinată comerțului cu amănuntul. Marca, ambalajul, caracteristicile produsului și condițiile de livrare contribuie la diferența de preț.

Economistul subliniază că diferența de 45% nu poate fi interpretată drept un profit pe care morile locale l-ar putea recupera simplu prin ambalare, însă arată existența unui segment comercial cu valoare adăugată mai mare, care ar putea fi dezvoltat.

Ca exemplu, Rija indică modelul Turciei, unde legătura dintre materia primă și industria de procesare pentru export este susținută prin acces la stocuri și mecanisme de piață. Potrivit datelor invocate în analiză, Turcia a exportat în 2025 aproximativ 2,34 milioane de tone de făină, în valoare de 871 de milioane de dolari, iar pentru 2026 este evocată o posibilă creștere spre 3 milioane de tone.

Pentru Republica Moldova, cheia ar fi dezvoltarea întregului lanț: grâu cu proprietăți constante, stocuri finanțabile, utilaje eficiente, contracte stabile de vânzare, transport predictibil și o legătură mai bună între fermieri și procesatori.

La un consum orientativ de 1,3–1,35 tone de grâu pentru producerea unei tone de făină, rentabilitatea unei mori depinde de prețul efectiv al materiei prime, randamentul măcinării și veniturile obținute din produsele secundare, precum tărâțele.

Analiza mai arată că România și Israelul absorb împreună peste 99% din exporturile moldovenești de făină, ceea ce demonstrează că procesatorii locali au deja acces la piețe externe. Totodată, pe piața internă, estimată la circa 230.000 de tone anual, importurile de 25.000–30.000 de tone reprezintă un segment pentru care producătorii locali ar putea concura mai agresiv.

#faina #Cereale #export