Agricultură vs restul economiei! Radu Marian spune: „nu avem bani pentru toți”

Nu putem direcționa toate resursele suplimentare către un singur sector, a declarat deputatul Radu Marian, care a subliniat necesitatea unei abordări echilibrate în gestionarea bugetului, în contextul banilor alocați pentru rambursarea accizei și a TVA-ului pentru fermieri.

Deputatul PAS, Radu Marian, susține că autoritățile au majorat sprijinul financiar pentru agricultură în acest an, în contextul crizei generate de scumpirea carburanților.

Potrivit acestuia, fondul de subvenționare a fost majorat cu peste 400 de milioane de lei și a ajuns de la 1,9 miliarde la 2,3 miliarde de lei. În plus, Guvernul a decis alocarea a încă 310 milioane de lei pentru susținerea fermierilor, dintre care 110 milioane pentru compensarea accizelor și 200 de milioane pentru rambursarea TVA.

„Este o sumă mare pe care o alocăm suplimentar”, a declarat deputatul, care a subliniat că aceste măsuri vin în sprijinul agricultorilor afectați de creșterea costurilor.

Totuși, Radu Marian a atras atenția că resursele bugetare sunt limitate, iar autoritățile trebuie să țină cont și de alte domenii afectate de criză, precum construcția drumurilor sau transportul.

În acest context, deputatul a menționat că evoluția situației rămâne incertă, iar în cazul în care criza carburanților va continua, Guvernul ar putea fi nevoit să reanalizeze modul de alocare a fondurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ajutor #fermieri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.