Șoc petrolier global! Ormuzul blocat aruncă prețul la 141 de dolari și lumea spre criză

05 Apr. 2026, 14:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Apr. 2026, 14:54 // Actual //  Ursu Victor

Prețul spot al petrolului Brent a urcat la 141,36 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din 2008, pe fondul blocajelor majore din Strâmtoarea Ormuz, provocate de conflictul dintre SUA și Iran, potrivit datelor S&P Global.

Creșterea reflectă cererea pentru livrări imediate (10–30 de zile), semnalând un deficit sever de petrol pe piața fizică. În același timp, prețurile futures rămân mult mai scăzute — circa 109 dolari/baril — ceea ce indică o discrepanță majoră între realitatea din teren și percepția piețelor financiare.

Potrivit analistei Amrita Sen, fondatoarea Energy Aspects, această diferență creează „o iluzie de stabilitate”, în timp ce criza reală a aprovizionării este mult mai gravă. „Piața financiară ascunde deficitul real care există peste tot”, a declarat aceasta pentru CNBC.

Situația este alimentată de faptul că Iranul a restricționat tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz — un punct strategic prin care trece aproximativ un sfert din transportul maritim global de petrol și circa 20% din livrările de gaz natural lichefiat (GNL).

Blocarea parțială a rutei a redus drastic oferta globală, iar exporturile sunt permise doar selectiv, uneori contra unor taxe de până la 2 milioane de dolari per navă. În martie, aproximativ 80% dintre petrolierele care au traversat zona erau fie iraniene, fie aparțineau statelor aliate Teheranului.

În paralel, costurile de transport și asigurare au crescut puternic, iar interferențele GPS și atacurile asupra navelor complică și mai mult navigația în regiune. Peste 1.000 de nave au fost afectate de astfel de perturbări, potrivit companiei de analiză maritimă Windward.

Pe piața produselor petroliere, impactul este și mai dur: prețul motorinei în Europa a ajuns aproape de 200 de dolari pe baril, amplificând presiunile inflaționiste.

În contextul tensiunilor, fostul președinte american Donald Trump a amenințat cu atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene dacă Teheranul nu redeschide strâmtoarea. Totodată, Iranul a respins propunerile de pace și încearcă să-și consolideze controlul asupra rutei maritime, inclusiv prin inițiative legislative interne.

Experții avertizează că, chiar dacă navigația va fi reluată sub escortă militară, revenirea la normal ar putea dura săptămâni, din cauza blocajelor și a infrastructurii afectate.

Criza din Ormuz riscă astfel să provoace un nou șoc energetic global, cu efecte directe asupra prețurilor la combustibili și economiilor din întreaga lume.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.