Gazul rușilor, șantaj geopolitic? Armenia amenință cu ruptura totală de Moscova

05 Apr. 2026, 14:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Apr. 2026, 14:48 // Actual //  Ursu Victor

Armenia ar putea ieși din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă și din Uniunea Economică Eurasiatică dacă Rusia va majora prețul gazelor livrate, a declarat președintele Parlamentului armean, Alen Simonyan, citat de Interfax.

„Dacă va fi luată o astfel de decizie, Armenia va lua propria decizie și va ieși definitiv din CSTO și EAEU”, a spus oficialul, într-un briefing. Totuși, acesta a pus sub semnul întrebării probabilitatea unui astfel de scenariu, menționând că discuția recentă dintre premierul Nikol Pashinyan și președintele rus Vladimir Putin a fost „foarte bună și eficientă”.

Pe 1 aprilie, cei doi lideri au discutat viitorul relațiilor bilaterale. Pashinyan a explicat decizia Armeniei de a-și îngheța participarea în CSTO prin lipsa de reacție a organizației în timpul conflictului din Nagorno-Karabakh. El a declarat că nu poate justifica în fața cetățenilor de ce alianța nu și-a respectat obligațiile și a reiterat orientarea țării spre apropierea de Uniunea Europeană.

Premierul armean a subliniat că decizia finală privind direcția strategică între integrarea europeană și menținerea în EAEU  va aparține cetățenilor.

La rândul său, Putin a avertizat că participarea simultană la UE și EAEU este imposibilă. Liderul rus a evidențiat și diferențele de preț la gaze: Rusia livrează Armeniei gaz la circa 177,5 dolari pentru mia de metri cubi, în timp ce în Europa prețul depășește 600 de dolari.

Ulterior, vicepremierul rus Alexei Overchuk a declarat că apropierea Armeniei de UE ar putea determina Moscova să-și revizuiască relațiile economice cu Erevanul. Potrivit acestuia, pe fondul tensiunilor, schimburile comerciale dintre cele două state au scăzut deja cu 5,1 miliarde de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

31 Aug. 2026, 14:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
31 Aug. 2026, 14:02 // Actual //  Grîu Tatiana

Modernizarea sistemelor termice din aproape 2 000 de blocuri din Chișinău și Bălți ar urma să fie declarată de utilitate publică de interes național. Este prevederea a două proiecte de lege elaborate de Ministerul Energiei, unul pentru Chișinău și altul pentru Bălți, prin care autoritățile încearcă să deblocheze lucrările și să evite riscul pierderii finanțării externe.

În Chișinău sunt vizate peste 1 700 de blocuri, iar în Bălți – peste 296, unde urmează a fi modernizate instalațiile și rețelele termice din interiorul blocurilor, instalarea punctelor termice individuale și îmbunătățirea sistemelor comune de distribuție.

Problema care a dus la elaborarea celor două proiecte de lege este legată de accesul în blocuri. Unele lucrări trebuie efectuate în spațiile comune sau, în anumite cazuri, în interiorul unor locuințe, iar legislația actuală poate impune acordul coproprietarilor. Pentru un număr atât de mare de imobile, obținerea acestor acorduri poate întârzia lucrările.

Prin urmare, se propune instituirea unei servituți legale speciale, care ar permite companiilor de termoficare să aibă acces la spațiile necesare pentru executarea lucrărilor fără acordul prealabil al coproprietarilor. Măsura ar fi limitată la lucrările prevăzute în proiecte și pe durata executării acestora. Proprietarii vor trebui să fie informați înainte de începerea lucrărilor, iar eventualele prejudicii provocate în timpul intervențiilor urmează să fie compensate integral. Servitutea ar înceta automat după recepția finală a lucrărilor.

În nota informativă pentru Bălți, autoritățile avertizează că blocajul afectează peste 296 de blocuri și creează un risc real de pierdere a finanțării externe. Fără o intervenție legislativă, documentul spune că proiectul nu poate fi implementat, iar lucrările de modernizare nu pot fi realizate.

Și în cazul Chișinăului există riscul ca finanțarea să fie afectată. Nota informativă arată că mecanismele juridice actuale nu permit realizarea investiției în condițiile și termenele asumate prin acordurile externe. Nerespectarea acestor obligații poate duce la suspendarea sau pierderea finanțării.

Investițiile sunt estimate la aproximativ 344 de milioane de euro. Proiectul din Chișinău este de circa 326 de milioane de euro, iar la Bălți investiția se ridică la aproximativ 17,8 milioane de euro.