Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Iranul împarte lumea în „prieteni” și „dușmani”: accesul la petrol, sub control total

Iranul împarte lumea în „prieteni” și „dușmani”: accesul la petrol, sub control total

04 Apr. 2026, 12:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Apr. 2026, 12:05 // Actual //  Ursu Victor

Iranul a introdus un nou sistem de clasificare a statelor pentru tranzitul navelor prin Strâmtoarea Ormuz, împărțindu-le în trei categorii: „prietenoase”, „neutre” și „ostile”, relatează Al Jazeera.

Potrivit sursei citate, navelor aparținând statelor considerate „ostile” le va fi interzis complet accesul prin strâmtoare, în timp ce cele din țările „neutre” vor trebui să achite taxe ridicate pentru tranzit. În schimb, statele „prietenoase” vor beneficia de acces liber.

Jurnaliștii notează că majoritatea țărilor arabe au fost încadrate în categoriile „neutru” sau „ostil”, însă lista exactă a statelor și clasificarea acestora nu a fost făcută publică.

Traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz este grav afectat după izbucnirea conflictului dintre Statele Unite ale Americii, Israel și Iran, pe 28 februarie, circulația fiind practic blocată.

Recent, șeful Consiliului informațional al guvernului iranian, Elias Hazrati, a declarat că Teheranul analizează posibilitatea încheierii unui acord privind controlul asupra strâmtorii cu statele care utilizează această rută strategică. Anterior, presa a relatat că Iranul a început deja să perceapă taxe pentru traversare, organizând un așa-numit „coridor sigur” pentru transportatorii aprobați.

Între timp, Rusia, China și Franța s-au opus unui proiect de rezoluție al Consiliului de Securitate al ONU care ar fi permis utilizarea forței pentru asigurarea liberei circulații prin Strâmtoarea Ormuz. Documentul a fost elaborat de Bahrain, cu sprijinul statelor din Golful Persic.

Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume, prin care tranzitează aproximativ 15–20% din petrolul global și peste 30% din gazele naturale lichefiate. De asemenea, prin acest coridor strategic este exportată circa 90% din producția de petrol a statelor din Golful Persic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.