Noul premier al Ungariei își taie salariul la jumătate și pregătește reduceri pentru demnitari

Premierul nou ales al Ungariei, Péter Magyar, a anunțat un plan amplu de reducere a cheltuielilor publice, care include diminuarea semnificativă a salariilor pentru oficialii de rang înalt, inclusiv a propriului venit.

Potrivit informațiilor publicate de Bild, după victoria în alegerile din aprilie, Magyar intenționează să renunțe la o parte considerabilă din remunerația sa și să încaseze doar salariul de premier și indemnizația de deputat. Astfel, venitul său lunar ar urma să ajungă la aproximativ 3,8 milioane de forinți, echivalentul a circa 10.500 de euro.
Suma este de peste două ori mai mică decât ultimul salariu lunar declarat de fostul premier Viktor Orbán.

Planul de austeritate îi vizează și pe miniștri, secretari de stat, deputați, primari și managerii companiilor de stat, care ar putea avea parte de reduceri importante ale veniturilor. În același timp, Magyar vrea să limiteze și compensațiile acordate parlamentarilor.

Până acum, deputații puteau primi lunar până la 7 milioane de forinți (aproximativ 19.500 de euro) pentru transport, locuință și personal auxiliar. Conform noului plan, plafonul ar urma să fie redus la mai puțin de 5 milioane de forinți (circa 14.000 de euro). Mai mult, noul premier i-a îndemnat pe parlamentari să nu utilizeze integral aceste sume.

Autoritățile estimează că măsurile ar putea aduce economii de aproximativ 50 de miliarde de forinți, adică aproape 139 de milioane de euro.

În prezent, salariul mediu lunar în Ungaria este de aproximativ 640.000 de forinți (circa 1.630 de euro), iar premierul ungar se număra anterior printre liderii europeni cu cele mai mari venituri raportate la salariul mediu din țară.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.