Un inginer Google a demisionat după 20 de ani, speriat de modul în care AI a transformat compania

Un inginer Google, Matt Lowrie, a demisionat în 2025 după aproape 20 de ani, temându-se că inteligența artificială (AI) îl face să nu își mai găsească locul în companie. El nu avea încredere în utilizarea AI pentru scrierea codului și s-a confruntat cu dificultăți în adaptarea la noile tehnologii, în timp ce colegii mai tineri erau mai flexibili. După pensionare, a descoperit avantajele AI în proiectele personale, dar consideră că presiunea din industrie este excesivă. Spune că nu regretă decizia de a părăsi Google.

Cocoon AI Summary

Un fost angajat Google spune că a simțit că „nu își mai găsește locul” în companie din cauza ritmului accelerat în care inteligența artificială era introdusă în activitatea de zi cu zi. Matt Lowrie, un inginer software din Colorado, a decis să se pensioneze anticipat la 55 de ani, după aproape două decenii petrecute în cadrul gigantului tech, potrivit Business Insider.
Lowrie s-a alăturat companiei Google în 2006, într-o perioadă pe care o descrie drept una „extrem de interesantă”, în care angajații aveau libertatea de a experimenta și de a încerca idei noi. A lucrat inițial în zona software-ului 3D, iar ulterior a fost implicat în mai multe proiecte importante, inclusiv aplicații web, Google Now și servicii cloud.

Totul s-a schimbat însă în ultimii ani, când compania a început să pună un accent tot mai mare pe integrarea inteligenței artificiale în produse și în procesul de dezvoltare software.
Lowrie spune că a privit cu scepticism utilizarea AI pentru scrierea codului
Deși era interesat de machine learning, Lowrie spune că a privit cu scepticism utilizarea AI pentru scrierea codului. Se temea că tehnologia ar putea înlocui complet anumite locuri de muncă și, mai ales, nu avea încredere deplină în rezultatele generate de sistemele automate.
După zeci de ani petrecuți programând, experiența folosirii AI i s-a părut lipsită de satisfacție profesională.

„Aveam impresia că îi cer altcuiva să scrie codul în locul meu, iar apoi doar corectam ce nu funcționa”, a explicat el.

Colegii mai tineri au adoptat mai ușor tehnologia AI

Inginerul spune că își formase, în timp, propriul mod de lucru și propriile metode de rezolvare a problemelor, iar adaptarea rapidă la noile instrumente bazate pe inteligență artificială i s-a părut dificilă. În același timp, colegii mai tineri păreau să adopte mult mai ușor aceste tehnologii.

„Am simțit că, dacă aceasta este direcția în care merge Google, poate că pur și simplu sunt prea bătrân pentru companie”, a mărturisit el.
În noiembrie 2025, și-a dat demisia și s-a pensionat anticipat. Spune că a fost o decizie bine calculată, pentru care s-a pregătit financiar ani la rând.

Paradoxal, abia după ce a plecat din companie a început să descopere și avantajele inteligenței artificiale. Având mai mult timp pentru proiecte personale, a început să experimenteze diferite instrumente AI și a realizat că acestea îi pot crește productivitatea.

Fostul inginer spune că nu regretă decizia
De exemplu, a folosit Gemini pentru a crea o aplicație care îl ajuta să găsească meciuri de la Cupa Mondială în funcție de echipă și oraș. A desenat pe hârtie cum și-ar dori să arate interfața aplicației, iar AI-ul a reușit să reproducă aproape exact ceea ce își imaginase.
„Mi-ar fi luat ore întregi să fac asta manual”, spune el.

Lowrie povestește că experiența l-a făcut să își îmbunătățească inclusiv modul în care formulează cerințele pentru sistemele AI. A realizat că trebuie să ofere descrieri foarte detaliate pentru a obține rezultatele dorite.
Ca exemplu, își amintește că a vrut să îi trimită fratelui său o imagine amuzantă generată de AI, cu baschetbalistul Stephen Curry ținând un tort aniversar. Prima comandă oferită sistemului a generat o imagine nereușită, iar ulterior a fost nevoit să explice exact poziția, expresia și modul în care sportivul trebuia să țină tortul.
Consideră că AI pune o presiune prea mare asupra angajaților

Astăzi, fostul inginer spune că nu regretă deloc decizia de a pleca de la Google. Consideră că ritmul cursei globale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale pune o presiune uriașă asupra angajaților din industrie.
„Nu mai am stresul de a încerca să înțeleg și să folosesc modele AI complexe în timp ce trebuie să respect termene limită la muncă”, afirmă el

#inginer #Google #AI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin se apropie din nou de pragul de 80.000 de dolari, iar revenirea puternică a pieței crypto readuce în atenție una dintre cele mai discrete figuri din industria activelor digitale: Giancarlo Devasini, președintele Tether și, potrivit estimărilor Forbes, cel mai bogat om din Italia.

Averea lui Devasini este estimată la aproximativ 89,3 miliarde de dolari, ceea ce îl plasează pe locul 23 în clasamentul mondial al miliardarilor. El îl depășește categoric pe Giovanni Ferrero, cu o avere estimată la 48,8 miliarde de dolari, și pe Andrea Pignataro, cu 42,6 miliarde.

Ascensiunea lui Devasini este strâns legată de Tether, compania care emite USDT, cel mai mare stablecoin din lume. Spre deosebire de alți miliardari ai industriei crypto, acesta nu și-a construit averea prin simpla cumpărare timpurie de bitcoin, ci prin dezvoltarea uneia dintre principalele infrastructuri financiare prin care circulă banii în ecosistemul criptomonedelor.

USDT este conceput pentru a menține o valoare apropiată de un dolar american și este folosit masiv de investitori și platforme de tranzacționare pentru transferuri rapide între active digitale și burse crypto.

La sfârșitul anului 2025, în circulație se aflau peste 186 de miliarde de USDT, iar Tether a raportat profituri de peste 10 miliarde de dolari pentru întregul an.

O mare parte din rezervele companiei sunt investite în titluri de stat americane. Deținerile directe ale Tether în obligațiuni ale Trezoreriei SUA depășeau 122 de miliarde de dolari la finalul lui 2025, iar expunerea totală, inclusiv prin instrumente indirecte, trecea de 141 de miliarde de dolari.

Forbes estimează că Devasini controlează aproximativ 45% din Tether, iar valoarea acestei participații este principalul motiv pentru care averea sa a explodat.

Povestea lui este cu atât mai neobișnuită cu cât Devasini nu a pornit din finanțe. Născut în zona Casale Monferrato, din nordul Italiei, el a studiat medicina și s-a specializat în chirurgie plastică. Ulterior a abandonat domeniul medical și s-a orientat spre IT, comerț electronic și, în cele din urmă, criptomonede.

Una dintre primele sale apariții în universul bitcoin datează din 2012, când apărea pe un forum crypto și oferea CD-uri și DVD-uri în schimbul bitcoinului. Ulterior, Devasini s-a implicat în Bitfinex, una dintre cele mai cunoscute platforme de tranzacționare crypto, iar apoi a devenit una dintre figurile centrale ale Tether, companie lansată inițial în 2014 sub denumirea Realcoin.

În prezent, fața publică a companiei este mai degrabă Paolo Ardoino, directorul general al Tether, în timp ce Devasini rămâne extrem de discret. El oferă rareori interviuri, apare puțin în public și a reușit să devină unul dintre cei mai bogați oameni ai planetei fără să-și construiască imaginea mediatică specifică altor miliardari din tehnologie.

Această discreție i-a adus și eticheta de „miliardar-fantomă”.

Numele său a devenit însă mult mai vizibil după intrarea Tether în fotbalul italian. În februarie 2025, compania a cumpărat un pachet de acțiuni la Juventus, iar până la sfârșitul anului participația a urcat la aproximativ 11,5% din capitalul social al clubului.

Tether a devenit astfel al doilea mare acționar al Juventus, după Exor, și a obținut inclusiv un loc în consiliul de administrație al clubului.

Legătura dintre Devasini și Juventus marchează una dintre cele mai spectaculoase punți dintre finanțele digitale și sportul tradițional italian: una dintre cele mai mari companii din lumea crypto a ajuns acționar important la unul dintre cele mai cunoscute cluburi de fotbal din Europa.

În paralel, bitcoin a revenit puternic în ultimele zile, depășind 79.000 de dolari și apropiindu-se de 80.000 de dolari, pe fondul intrărilor de capital în ETF-urile spot, al așteptărilor privind o lichiditate mai ridicată în SUA și al unui climat politic mai favorabil criptomonedelor la Washington.

În timp ce bitcoin atrage din nou atenția prin creșterea prețului, averea lui Giancarlo Devasini ilustrează o altă față a industriei crypto: nu pariul pe o monedă digitală, ci controlul unei infrastructuri financiare care a devenit esențială pentru întregul ecosistem.