Încă trei posturi cu lefuri de până la 30 000 lei la AAC: Guvernul creează o nouă structură pentru securitatea aviației

Autoritatea Aeronautică Civilă urmează să-și extindă structura și să angajeze încă trei specialiști pentru a face față noilor reguli europene privind securitatea informațiilor în aviație. Guvernul propune majorarea numărului de angajați de la 93 la 96 și crearea unui nou „Serviciu securitate informațională”, care va monitoriza riscurile cibernetice și incidentele ce pot afecta siguranța zborurilor.

Noua subdiviziune va avea trei angajați: un șef de serviciu și doi inspectori principali. Aceștia vor verifica modul în care companiile și operatorii aeronautici gestionează riscurile informatice, vor efectua audituri și vor monitoriza incidentele de securitate cibernetică din domeniul aviației civile. Totodată, serviciul va coopera cu instituțiile europene și autoritățile internaționale de profil.

Implementarea modificărilor va costa aproape 987 de mii de lei anual. Fondul anual de salarizare pentru cele trei funcții noi este estimat la 959 028 le. Salariul lunar total pentru șeful Serviciului securitate informațională va ajunge la 29 543 de lei, iar cei doi inspectori principali vor avea câte 25 188 de lei lunar.

Documentul mai prevede și crearea unui Serviciu informare și comunicare cu mass-media, care va fi subordonat direct directorului AAC și se va ocupa de relația cu presa, conferințe și comunicarea publică a instituției.

Pe lângă noile servicii, mai multe subdiviziuni își schimbă statutul. Secția licențiere personal aeronautic va deveni direcție, la fel ca și Secția administrativă și management al documentelor. Direcția supraveghere economică și management financiar va primi încă o unitate de personal, ajungând la opt angajați.

Proiectul de hotărâre a Guvernului a fost elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în contextul obligațiilor asumate de Republica Moldova prin Acordul privind spațiul aerian comun cu Uniunea Europeană. Noile prevederi europene în domeniul securității informațiilor din aviație vor intra în vigoare pe 12 noiembrie 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#structură nouă #securitate informationala #Autoritatea Aeronautica Civila

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.

#OPEC #petrol #Venezuela