Deficitul fondului de pensii se măsoară în miliarde. A trecut de trei miliarde de lei

05 Iun. 2026, 10:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Iun. 2026, 10:54 // Actual //  Ursu Victor

Fondul de pensii din Republica Moldova înregistrează un deficit de peste 3 miliarde de lei, însă autoritățile susțin că acesta este în scădere datorită creșterii numărului de persoane angajate și măsurilor de combatere a muncii nedeclarate, a declarat ministrul Muncii, Natalia Plugaru în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV.

„Deficitul la fondul de pensii este de peste 3 miliarde de lei. Este un deficit în scădere în ultimii ani, datorită mai multor măsuri pe care le întreprindem. În primul rând, încercăm să aducem mai multă lume pe piața forței de muncă, adică să creștem rata de angajare”, a declarat ministra.

Potrivit acesteia, rata de ocupare a populației a crescut în ultimii ani de la 50% la 57%, însă rămâne sub nivelul dorit. Oficiala consideră că Republica Moldova dispune în continuare de un potențial important de forță de muncă ce poate fi valorificat pentru consolidarea sistemului public de pensii.

Un alt instrument utilizat de autorități pentru reducerea deficitului este combaterea muncii la negru și integrarea persoanelor care activează fără contracte legale în sistemul oficial de asigurări sociale.

„Doar anul trecut, prin intermediul Inspecției Muncii, am reușit să depistăm peste 8.000 de persoane care lucrau informal și am reușit să le integrăm oficial în sistem. Astfel, creștem vărsările la bugetul asigurărilor sociale”, a precizat Natalia Plugaru.

Problema sustenabilității sistemului de pensii este amplificată și de raportul redus dintre numărul salariaților și cel al pensionarilor. Anterior, Elena Țîbîrnă a declarat că, în prezent, în Republica Moldova doar 1,18 angajați contribuie la plata pensiei unui pensionar, un indicator considerat vulnerabil pentru echilibrul financiar al sistemului.

Autoritățile susțin că majorarea gradului de ocupare și reducerea economiei informale reprezintă principalele soluții pentru diminuarea deficitului fondului de pensii și pentru asigurarea sustenabilității sistemului pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Oct. 2026, 11:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
21 Oct. 2026, 11:27 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova a importat aproximativ 77 000 de tone de cărbune în perioada 1 ianuarie–18 octombrie 2026, cu 19% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, confirmă scăderea puternică a livrărilor în ultimele luni, după ce mai mulți comercianți au semnalat că au depozitele goale înaintea sezonului rece.

„Am observat și niște îngrijorări că, în ultimele trei luni, importurile de cărbune au scăzut dramatic. Este adevărat: în luna iulie au fost importate aproximativ 4 700 de tone, în luna august – aproximativ 1 500 de tone, iar în luna septembrie – 126–130 de tone”, a declarat Dorin Junghietu.

Ministrul a explicat că piața cărbunelui din Republica Moldova nu este reglementată, iar companiile importă în funcție de cerere. O parte din combustibil ajunge în țară pe calea ferată sau cu barjele, prin porturile de la Dunăre.

Potrivit lui Junghietu, transportul pe Marea Neagră a fost afectat de războiul din Ucraina și de atacurile din regiune. Oficialul a indicat aceste dificultăți drept unul dintre posibilii factori care au contribuit la reducerea aprovizionării.

O altă cauză posibilă este cererea de cărbune pentru producerea energiei electrice în alte state. Ministrul susține că seceta și reducerea producției hidroenergetice au determinat unele țări europene să utilizeze mai intens centralele pe cărbune, ceea ce poate influența cantitățile disponibile pentru export.

Cele mai mari volume importate în Republica Moldova au venit din România, Turcia și Ucraina. Potrivit informațiilor prezentate de ministru, au fost înregistrate și livrări din Kazahstan, Elveția și Federația Rusă.

Din cantitatea totală, aproximativ 63 000 de tone au fost de antracit, un tip de cărbune cu putere calorifică ridicată. Alte circa 9 400 de tone, reprezentând aproximativ 12% din importuri, au fost de huilă bituminoasă, iar restul au constituit alte tipuri de cărbune.

Junghietu a menționat Polonia, Turcia și Serbia printre piețele pe care companiile ar putea căuta surse alternative de aprovizionare. Importurile din Australia, Vietnam sau Canada sunt, de asemenea, o opțiune, însă ar presupune costuri de transport mai mari.

Declarațiile vin după ce mai mulți comercianți au semnalat lipsa cărbunelui înaintea sezonului rece. La un depozit din apropierea Chișinăului, ultima aprovizionare avusese loc în iunie, iar reprezentanții companiei spuneau că primesc solicitări de la cumpărători fără să aibă marfă disponibilă.