Injecție financiară pentru Moldova. 250 de milioane de dolari pentru economie și reforme

Consiliul directorilor executivi ai Banca Mondială a aprobat un nou Împrumut pentru Politici de Creștere, Reziliență și Dezvoltare (DPL) destinat Republicii Moldova, în valoare de 250 de milioane de dolari. Fondurile vor sprijini reformele economice, crearea locurilor de muncă, consolidarea rezilienței și avansarea procesului de integrare europeană.

Potrivit instituției financiare internaționale, împrumutul reprezintă prima dintre două operațiuni planificate și este construit pe baza reformelor implementate anterior, a unei analize economice aprofundate și a cooperării strânse cu Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional.

Programul are drept obiectiv consolidarea rezilienței Republicii Moldova în fața șocurilor economice și susținerea parcursului de aderare la UE, complementând Planul european de Creștere și Reformă pentru Moldova. Totodată, acesta este aliniat Cadrului de Parteneriat al Grupului Băncii Mondiale pentru Republica Moldova, care urmărește creșterea ocupării forței de muncă, dezvoltarea capitalului uman și sporirea investițiilor în reziliență.

„O reorientare decisivă către o creștere bazată pe productivitate și incluzivă va ajuta semnificativ Moldova să se apropie de nivelurile de venit din Uniunea Europeană. Moldova are acum oportunitatea unică de a valorifica impulsul statutului său de țară candidată la aderarea la UE, iar Grupul Banca Mondială va continua să sprijine pe deplin ambițiosul program de reforme al țării”, a declarat Ulrich Schmitt.

Pachetul de reforme susținut de noul împrumut include măsuri pentru creșterea competitivității și transparenței economiei, precum modernizarea sistemului de achiziții publice, simplificarea procedurilor de înregistrare a afacerilor, stimularea inovării și consolidarea protecției consumatorilor în sectorul bancar. De asemenea, sunt prevăzute măsuri pentru promovarea finanțării sustenabile în conformitate cu standardele taxonomiei europene.

Programul vizează și extinderea accesului la educația timpurie, facilitarea formalizării lucrătorilor temporari și consolidarea rezilienței economice. Printre priorități se numără integrarea Republicii Moldova în piața europeană a energiei electrice, modernizarea sistemelor de încălzire centralizată și dezvoltarea infrastructurii de transport conectate la rețeaua europeană TEN-T.

De la aderarea Republicii Moldova la Banca Mondială, în 1992, instituția a alocat peste 1,8 miliarde de dolari pentru mai mult de 45 de proiecte și programe desfășurate în țară. În prezent, alte entități ale Grupului Băncii Mondiale, inclusiv International Finance Corporation și Multilateral Investment Guarantee Agency, sunt implicate în proiecte din sectorul financiar și în susținerea investițiilor private din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#injectie #dolari #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Generația „Baby Boomers”, formată din persoanele născute între 1946 și 1964, va transfera în următoarele două decenii aproximativ 36 de trilioane de dolari către moștenitorii săi, într-un proces considerat cel mai mare transfer de avere între generații din istorie. Totuși, cea mai mare parte a banilor va ajunge la persoane care sunt deja înstărite, arată o analiză realizată de Visa Business and Economic Insights, citată de The Washington Post.

Potrivit studiului, aproape trei sferturi dintre gospodăriile care vor primi moșteniri se vor afla deja în categoria celor mai bogate familii în momentul în care vor încasa averea.

În prezent, generația „Baby Boomers” controlează active estimate la aproximativ 93 de trilioane de dolari. După scăderea datoriilor, cheltuielilor de pensionare și a taxelor, aproximativ 36 de trilioane de dolari vor fi transmise moștenitorilor din generațiile X și Millennials.

În medie, în Statele Unite, fiecare gospodărie care va primi o moștenire ar urma să încaseze aproximativ 515.000 de dolari, însă distribuția va fi extrem de inegală.

Analiza arată că cei mai bogați membri ai generației „Baby Boomers”, aflați în primele 10% după avere, dețin active de aproximativ 44 de trilioane de dolari, în timp ce restul de 90% controlează doar 16 trilioane de dolari.

Economiștii avertizează că acest fenomen riscă să accentueze și mai mult inegalitățile sociale. Potrivit profesorului Jeremy Ney de la Universitatea Columbia, beneficiarii acestor averi vor investi, în principal, în acțiuni și imobiliare, nu în consum.

„Americanii mai bogați vor investi acești bani pe piața bursieră sau în imobiliare. Nu cumpără alimente sau mașini, ci doar își măresc portofoliile de investiții”, a explicat economistul.

Visa estimează că doar 8 trilioane de dolari, adică mai puțin de 9% din averea generației „Baby Boomers”, vor ajunge efectiv în economie sub formă de consum, prin achiziții de locuințe, automobile, călătorii sau cumpărături.

Un alt motiv pentru care averea ajunge tot la persoane deja bogate este creșterea speranței de viață. Astfel, mulți moștenitori primesc averile abia la 50-60 de ani, după ce au avut deja timp să acumuleze propriile active.

Tot mai mulți membri ai generației „Baby Boomers” aleg însă să-și transmită o parte din avere încă din timpul vieții, sprijinindu-și copiii și nepoții cu avansuri pentru locuințe, vacanțe sau alte cheltuieli importante.