Injecție financiară pentru Moldova. 250 de milioane de dolari pentru economie și reforme

05 Iun. 2026, 10:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Iun. 2026, 10:28 // Actual //  Ursu Victor

Consiliul directorilor executivi ai Banca Mondială a aprobat un nou Împrumut pentru Politici de Creștere, Reziliență și Dezvoltare (DPL) destinat Republicii Moldova, în valoare de 250 de milioane de dolari. Fondurile vor sprijini reformele economice, crearea locurilor de muncă, consolidarea rezilienței și avansarea procesului de integrare europeană.

Potrivit instituției financiare internaționale, împrumutul reprezintă prima dintre două operațiuni planificate și este construit pe baza reformelor implementate anterior, a unei analize economice aprofundate și a cooperării strânse cu Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional.

Programul are drept obiectiv consolidarea rezilienței Republicii Moldova în fața șocurilor economice și susținerea parcursului de aderare la UE, complementând Planul european de Creștere și Reformă pentru Moldova. Totodată, acesta este aliniat Cadrului de Parteneriat al Grupului Băncii Mondiale pentru Republica Moldova, care urmărește creșterea ocupării forței de muncă, dezvoltarea capitalului uman și sporirea investițiilor în reziliență.

„O reorientare decisivă către o creștere bazată pe productivitate și incluzivă va ajuta semnificativ Moldova să se apropie de nivelurile de venit din Uniunea Europeană. Moldova are acum oportunitatea unică de a valorifica impulsul statutului său de țară candidată la aderarea la UE, iar Grupul Banca Mondială va continua să sprijine pe deplin ambițiosul program de reforme al țării”, a declarat Ulrich Schmitt.

Pachetul de reforme susținut de noul împrumut include măsuri pentru creșterea competitivității și transparenței economiei, precum modernizarea sistemului de achiziții publice, simplificarea procedurilor de înregistrare a afacerilor, stimularea inovării și consolidarea protecției consumatorilor în sectorul bancar. De asemenea, sunt prevăzute măsuri pentru promovarea finanțării sustenabile în conformitate cu standardele taxonomiei europene.

Programul vizează și extinderea accesului la educația timpurie, facilitarea formalizării lucrătorilor temporari și consolidarea rezilienței economice. Printre priorități se numără integrarea Republicii Moldova în piața europeană a energiei electrice, modernizarea sistemelor de încălzire centralizată și dezvoltarea infrastructurii de transport conectate la rețeaua europeană TEN-T.

De la aderarea Republicii Moldova la Banca Mondială, în 1992, instituția a alocat peste 1,8 miliarde de dolari pentru mai mult de 45 de proiecte și programe desfășurate în țară. În prezent, alte entități ale Grupului Băncii Mondiale, inclusiv International Finance Corporation și Multilateral Investment Guarantee Agency, sunt implicate în proiecte din sectorul financiar și în susținerea investițiilor private din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Iul. 2026, 13:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Iul. 2026, 13:58 // Actual //  bani.md

În proiectul politicii fiscale pentru anul 2027 se propune introducerea unor noi accize pentru produsele asociate cu „obiceiuri dăunătoare sau activități poluante”. Lista include băuturile carbogazoase îndulcite, lichidele pentru țigările electronice și produsele pirotehnice, scrie infotag.md.

Ministerul Finanțelor explică această propunere simplu: obiectivul este majorarea veniturilor la buget, uniformizarea regimului fiscal și limitarea consumului de produse care pot afecta sănătatea sau mediul înconjurător.

Din această perspectivă, Republica Moldova urmează direcția adoptată deja de numeroase state membre ale Uniunii Europene. Accize pentru băuturile răcoritoare îndulcite sunt aplicate în Belgia, Finlanda, Franța, Ungaria, Irlanda, Letonia, Monaco, Norvegia, Portugalia și Regatul Unit. De asemenea, România a introdus accize pentru băuturile cu un conținut ridicat de zahăr, stabilind cote diferite în funcție de cantitatea de zahăr.

Totodată, Ministerul Finanțelor propune instituirea unei accize pentru lichidele destinate țigărilor electronice, indiferent dacă acestea conțin sau nu nicotină. Pentru cartușe, rezervoare și lichidele de reumplere, cota propusă pentru anul 2027 este de 3.914,6 lei pe litru.

Pe acest fundal, situația pliculețelor cu nicotină pare neobișnuită. Aceste produse, care nu conțin tutun, dar conțin nicotină și sunt destinate utilizării orale, nu se regăsesc în proiectul politicii fiscale pentru 2027 – nici în lista produselor accizabile, nici în nota explicativă.

La prima vedere apare o contradicție: băuturile dulci sunt taxate din cauza efectelor potențial nocive asupra sănătății, lichidele fără nicotină intră sub incidența accizelor, însă un produs care conține nicotină rămâne în afara sistemului fiscal.

Explicația este însă alta. În loc să reglementeze pliculețele cu nicotină după modelul statelor membre ale UE – prin introducerea accizelor și stabilirea unor standarde privind ambalajul, concentrația de nicotină și aromele – Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a optat pentru interzicerea completă a acestui produs.

Dacă interdicția privind pliculețele cu nicotină va rămâne definitivă, lipsa unei accize este logică. Însă, dacă piața va continua să existe în mod ilegal sau dacă autoritățile vor reconsidera interdicția, sistemul fiscal nu va fi pregătit pentru reglementarea acestei categorii. În prezent, Codul fiscal nu prevede un obiect distinct de impozitare, o cotă de acciză și nici un mecanism de evidență pentru aceste produse.

O asemenea abordare diferă semnificativ de practica Uniunii Europene. Directiva europeană privind accizele la produsele din tutun a fost elaborată înainte ca pliculețele cu nicotină să devină răspândite și, deocamdată, nu le reglementează. Totuși, în iulie 2025, Comisia Europeană a propus revizuirea acestor reguli, astfel încât ele să includă și țigările electronice, produsele din tutun încălzit și pliculețele cu nicotină.