Un patron din construcții, reținut pentru evaziune de 4,4 milioane lei: muncitorii străini erau plătiți „la negru”

05 Iun. 2026, 10:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Iun. 2026, 10:45 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 170 de muncitori străini ar fi fost plătiți „la negru” de o companie de construcții din Republica Moldova, într-o schemă care ar fi prejudiciat statul cu peste 4,4 milioane de lei. Cazul este investigat într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani, iar în acest context au fost desfășurate noi percheziții în centrul țării.

Potrivit anchetatorilor, doar opt dintre muncitorii străini erau angajați oficial. Restul ar fi fost remunerați prin intermediul unor companii nerezidente, înregistrate în state cu facilități fiscale, pentru a evita plata taxelor și impozitelor.

Oamenii legii susțin că firma ar fi încercat să ascundă proveniența banilor prin plăți fictive către companii din domeniul mass-media, aflate sub controlul unei persoane vizate de sancțiuni internaționale.

În urma descinderilor au fost ridicate documente contabile, telefoane mobile, suporturi electronice de informații și înscrisuri de ciornă. De asemenea, au fost găsite 187 de pașapoarte ale unor cetățeni din Uzbekistan, precum și sume importante de bani: peste 20 000 de euro, peste 8 000 de dolari și 475 000 de lei, despre care anchetatorii cred că provin din activitățile investigate.

Administratorul companiei de construcții a fost reținut.

Dosarul penal a fost pornit în august 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.