Călătoriile cu autobuzul devin mai scumpe! ANTA a aprobat noi tarife

Agenția Națională Transport Auto (ANTA) a publicat noile tarife provizorii plafon pentru serviciile regulate de transport rutier de persoane, care sunt aplicate din 5 iunie 2026. Astfel costul pentru un kilometru s-a majorat cu 3% față de 29 mai când au fost stabilite tarifele plafon.

Potrivit deciziei instituției, pentru transportul interraional de pasageri a fost stabilit un tarif provizoriu plafon de 1,04 lei pentru fiecare kilometru parcurs de un pasager.

De exemplu, pe una dintre cele mai lungi rute din țară, Chișinău–Briceni, cu o distanță de aproximativ 250 de kilometri, prețul maxim al unui bilet calculat la noul tarif-plafon de 1,04 lei/km ar ajunge la circa 260 de lei. Comparativ, la plafonul anterior de 1,01 lei/km, aceeași călătorie ar fi costat aproximativ 252,5 lei, ceea ce înseamnă o majorare de circa 7,5 lei pentru un pasager.

Actualizarea tarifelor vine în contextul modificării prețului motorinei, unul dintre principalii indicatori utilizați la calcularea costurilor de transport. Conform datelor publicate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, prețul mediu al unui litru de motorină în perioada 29 mai – 4 iunie 2026 a constituit 28,02 lei.

Menționăm că din 29 mai ANTA a aprobat tarife-plafon reduse pentru transportul de pasageri, diferențiate în funcție de categoria de confort a vehiculelor. Astfel, pentru cursele interraionale, tariful maxim a fost stabilit la 0,89 lei/km pentru vehiculele din categoria de confort II și la 1,01 lei/km pentru categoria de confort I.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#microbuz #ANTA #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.