Facturi mai mari în Chișinău: „Apă-Canal” cere scumpiri la apă și canalizare

05 Iun. 2026, 16:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Iun. 2026, 16:29 // Actual //  Grîu Tatiana

Chișinăuenii ar putea plăti mai mult pentru apa potabilă. S.A. „Apă-Canal Chișinău” a solicitat Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică majorarea tarifului pentru apa potabilă de la 12,99 lei la 15,55 lei pentru un metru cub, ceea ce înseamnă o scumpire de 19,7%, sau cu 2,56 lei mai mult.

Totodată, tariful pentru canalizare ar putea crește de la 6,63 lei la 7,68 lei/m³, adică cu 15,8%. Per total, tariful total pentru apă și canalizare ar putea ajunge la 22,70 lei/m³, față de 19,66 lei în prezent, ceea ce reprezintă o majorare de 16,6%.

În același timp, întreprinderea propune o reducere semnificativă a tarifului pentru apa tehnologică – de la 12,23 lei la doar 1,14 lei pentru un metru cub, adică cu peste 90% mai puțin. Compania explică această scădere prin devierile tarifare acumulate în anii precedenți.

„Apă-Canal Chișinău” motivează majorările prin creșterea costurilor de întreținere și funcționare. Cele mai mari cheltuieli estimate pentru 2026 sunt cele pentru salariile angajaților, de peste 491 de milioane de lei, și pentru energia electrică, estimate la aproape 247,5 milioane de lei. În calcule au fost incluse și prognoza inflației pentru anul 2026, estimată la 7%, majorarea salariului minim garantat în sectorul real, precum și investițiile și cheltuielile pentru întreținerea infrastructurii și contoarelor.

„Apă-Canal Chișinău” estimează că în 2026 va avea venituri de peste 1,79 miliarde de lei, cu aproape 173 de milioane mai mult decât nivelul aprobat anterior. În același timp, compania prognozează cheltuieli totale de circa 965 de milioane de lei.

Noile tarife urmează să fie examinate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Iul. 2026, 14:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Iul. 2026, 14:46 // Actual //  Ursu Victor

Premierul desemnat, Vasile Tofan, a declarat în discursul susținut în Parlament că Republica Moldova se confruntă cu un deficit bugetar de 20 de miliarde de lei și avertizează că situația finanțelor publice nu mai permite amânarea reformelor economice și fiscale.

Potrivit lui Tofan, în ultimii cinci ani cheltuielile bugetare au crescut de la 49 la 92 de miliarde de lei, însă investițiile nu au ținut pasul cu această evoluție. El a explicat că majorarea cheltuielilor a fost determinată în mare parte de crizele succesive, care au impus dublarea costurilor pentru protecția socială.

„Statul a trebuit să ajute oamenii să ridice pensiile sau să achite ajutoare la contor, însă asta nu a adus creștere. Am împărțit din ce am adunat, dar nu am produs în plus”, a afirmat premierul desemnat.

Vasile Tofan a atras atenția și asupra dezechilibrelor din sistemul de pensii și asigurări sociale. Potrivit acestuia, bugetul asigurărilor sociale are un deficit de 3,6 miliarde de lei, la care se adaugă alte 15 miliarde de lei alocate prestațiilor sociale. El a avertizat că actualul raport de doar 1,1 angajați la un pensionar riscă să agraveze și mai mult presiunea asupra bugetului dacă nu vor fi adoptate măsuri structurale.

În acest context, premierul desemnat a anunțat că una dintre prioritățile viitorului Guvern va fi restabilirea disciplinei bugetare. Programul de guvernare prevede reducerea deficitului bugetar raportat la PIB cu cel puțin două puncte procentuale până în 2029 și majorarea încasărilor fiscale, fără a pune presiune suplimentară asupra contribuabililor care își achită corect obligațiile. În schimb, Executivul își propune să combată economia informală, salariile „în plic”, evaziunea fiscală și să revizuiască sistematic cheltuielile publice pentru eliminarea programelor ineficiente.

Tofan a subliniat că Republica Moldova nu poate susține pe termen lung majorarea salariilor, pensiilor și investițiilor publice doar prin redistribuirea acelorași resurse, insistând că economia trebuie să producă mai multă valoare pentru a asigura dezvoltarea durabilă a țării.