Soarele a bătut importurile! Energia produsă în Moldova a depășit pragul de 50% din consum

Republica Moldova a înregistrat în primul trimestru al anului 2026 una dintre cele mai importante schimbări din sectorul energetic din ultimii ani: producția locală de energie electrică a acoperit circa 52% din consumul intern, potrivit raportului de monitorizare publicat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

Datele arată că producătorii locali au generat 646,2 milioane kWh de energie electrică, dintre care 39% au provenit din surse regenerabile. Energia produsă din surse regenerabile a însumat 253,3 milioane kWh și a reprezentat aproximativ 20% din totalul energiei livrate consumatorilor finali.
O premieră remarcată de raport este ascensiunea energiei solare. Pentru prima dată, aceasta a depășit energia eoliană în mixul regenerabil, reprezentând 58% din totalul energiei verzi produse în Republica Moldova. Centralele fotovoltaice au generat 146,5 milioane kWh, în timp ce energia eoliană a contribuit cu 95,5 milioane kWh.

În paralel, dependența de importuri s-a redus. Importurile de energie electrică au totalizat 741,2 milioane kWh, cu 6,8% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. România a rămas principalul furnizor extern, însă ponderea energiei importate de peste Prut a scăzut la 52,4% din totalul achizițiilor, cu aproape 10 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul precedent.
Raportul evidențiază și o creștere semnificativă a consumului. În primul trimestru al anului, consumatorii finali au utilizat circa 1,24 miliarde kWh de energie electrică, cu aproape 80 milioane kWh mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Creșterea este explicată prin sezonul rece și majorarea consumului atât în sectorul casnic, cât și în cel noncasnic.

În același timp, prețul mediu de achiziție a energiei electrice pe piața angro a crescut la 264 bani/kWh, cu 2,6% peste nivelul din trimestrul precedent. Cel mai ridicat nivel a fost înregistrat în ianuarie, când energia a costat în medie 2,84 lei/kWh, după care prețul a coborât la 2,51 lei/kWh în martie.

Un alt indicator care confirmă dezvoltarea energiei verzi este creșterea rapidă a numărului de prosumatori. La sfârșitul lunii martie, peste 9.000 de locuri de consum beneficiau de mecanisme de contorizare netă sau facturare netă, iar puterea instalată a acestor sisteme a depășit 210 MW.

Potrivit ANRE, piața rămâne dominată de furnizorii reglementați. Premier Energy deține circa 75,8% din piața cu amănuntul, iar Furnizarea Energiei Electrice Nord controlează 22,7%, împreună asigurând aproape întreaga furnizare de energie către consumatorii finali.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #import #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul „Prima Casă”, promovat de autorități drept o soluție pentru ca moldovenii să-și poată cumpăra o locuință, riscă să se transforme într-o povară financiară pentru familiile care s-au împrumutat peste posibilitățile lor, a declarat directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor, care avertizează că ponderea creditelor neperformante în portofoliile bancare a urcat la 5,5%, iar o parte din deteriorarea acestui indicator este legată de sectorul imobiliar.

Potrivit economistului, deși nivelul actual al creditelor neperformante nu reprezintă un pericol imediat pentru stabilitatea financiară a Republicii Moldova, tendința de creștere din ultimele luni constituie un semnal de alarmă.

„Ponderea creditelor neperformante a urcat la 5,5%, deci nu este o cifră mare care să prezinte careva riscuri de stabilitate financiară. Sectorul bancar este unul stabil, probabil cel mai stabil și cel mai bine capitalizat sector din economia națională”, a declarat Lupușor.

Expertul atrage însă atenția că majorarea consecutivă a ponderii împrumuturilor cu probleme trebuie urmărită cu atenție, mai ales că o parte importantă a acestei evoluții provine din sectorul imobiliar.

În opinia sa, situația scoate la iveală și vulnerabilitățile programului guvernamental „Prima Casă”, care, deși a fost conceput pentru a facilita accesul populației la locuințe, a încurajat unele gospodării să contracteze credite pe care le-ar putea susține cu dificultate.

„Aici vorbim de anumite riscuri sau consecințe ale programului Prima Casă, despre care am vorbit anterior, că a fost un program mai mult social decât economic și cu tentă, pe alocuri, electorală”, a afirmat directorul executiv al Expert-Grup.

Potrivit economistului, o parte dintre beneficiarii programului s-au angajat în împrumuturi fără să dispună de venituri suficient de mari pentru a face față poverii financiare, în special într-un mediu macroeconomic volatil.

Riscurile sunt amplificate de creditele cu dobândă variabilă. În perioadele de inflație ridicată și de înăsprire a politicii monetare, dobânzile pot crește, ceea ce duce la majorarea ratelor lunare și pune presiune suplimentară asupra bugetelor familiale.

Pentru gospodăriile care alocă deja o parte considerabilă din venituri achitării creditelor și cheltuielilor curente, o asemenea evoluție poate transforma împrumutul ipotecar într-o povară greu de suportat.

Cu toate acestea, Lupușor subliniază că sectorul bancar rămâne solid și bine capitalizat, iar nivelul de 5,5% al creditelor neperformante nu indică, deocamdată, un risc sistemic. Semnalul de îngrijorare ține mai degrabă de dinamica indicatorului și de vulnerabilitățile financiare ale debitorilor.