Moldova produce deja atât de multă energie verde încât a început să o limiteze

Republica Moldova a înregistrat o nouă premieră în procesul de modernizare a sectorului energetic. Joi, în intervalul orar 13:30–16:30, Operatorul Sistemului de Transport și de Sistem Moldelectrica a activat pentru prima dată servicii de echilibrare furnizate de centrale electrice fotovoltaice dotate cu sisteme de stocare a energiei, un pas important pentru integrarea surselor regenerabile în Sistemul Electroenergetic Național.

Activările au fost realizate de centralele electrice mixte de la Rădeni și Negureni, cu capacități instalate de 50 MW și, respectiv, 40 MW. La solicitarea operatorului de sistem, acestea au redus producția de energie electrică pentru a contribui la eliminarea excedentului de energie din rețea și la menținerea echilibrului dintre producție și consum.

Potrivit Ministerului Energiei, puterea maximă activată pentru reducerea producției a constituit 25 MW.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că evenimentul reprezintă o confirmare practică a funcționării pieței de echilibrare și a rolului pe care îl pot avea noile tehnologii în stabilizarea rețelei electrice.

„Activarea serviciilor de echilibrare furnizate de centrale fotovoltaice dotate cu sisteme de stocare confirmă funcționarea practică a mecanismelor pieței de echilibrare dezvoltate de operatorul sistemului de transport și demonstrează că instalațiile de stocare și sursele regenerabile pot juca un rol activ nu doar în producerea energiei curate, ci și în asigurarea stabilității și echilibrului rețelei electrice. Este un semn clar al maturizării pieței și al alinierii la practicile europene”, a afirmat ministrul.

Autoritățile subliniază că această premieră are loc într-un context în care capacitățile de producere a energiei regenerabile din Republica Moldova au depășit pragul de 1 GW, ceea ce face necesare noi mecanisme de flexibilitate pentru gestionarea producției fluctuante de energie verde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#solar #Energie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.