AGEPI respinge acuzațiile lui Leon Știrbu referitoare la sistemul de gestiune colectivă a drepturilor de autor

Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) neagă declarația publică a Președintelui Asociației Naționale ”COPYRIGHT”, Leon Știrbu, privind blocarea sistemului de gestiune colectivă.

Într-un mesaj public, Agenția ”respinge categoric orice insinuări privind implicarea instituției sau a angajaților săi în activități ilegale și reiterează că întreaga sa activitate este desfășurată în strictă conformitate cu legislația Republicii Moldova, cu principiile transparenței, imparțialității și tratamentului egal al tuturor actorilor implicați în sistemul de proprietate intelectuală”.

”Este important de subliniat că AGEPI tratează în mod egal toate organizațiile de gestiune colectivă, fără a favoriza sau discrimina vreo parte a sistemului. Toate deciziile instituției sunt adoptate exclusiv în baza cadrului legal și a constatărilor obiective rezultate din activitățile de monitorizare și control. Cu privire la desemnarea colectorului remunerațiilor, atragem atenția că, potrivit art. 103 alin. (1) din Legea nr. 230/2022, colectarea remunerațiilor ce se cuvin autorilor și titularilor de drepturi pentru drepturile gestionate colectiv obligatoriu sau prin gestiune colectivă extinsă se efectuează de către organizația de gestiune colectivă desemnată colector sau de către structura comună de colectare, prin decizia directorului AGEPI, publicată în Monitorul Oficial. La data de 05.03.2026 au încetat efectele juridice ale următoarelor Decizii ale AGEPI:

Decizia AGEPI nr. 4/639 din 12.04.2023, prin care Asociaţia Obştească „AUTORITY” a fost desemnată colector pentru dreptul de radiodifuzare a operelor muzicale, pentru o perioadă de 3 ani, începând cu data de 06.03.2023;
Decizia AGEPI nr. 5/640 din 12.04.2023, prin care Asociaţia Obştească „ARTTON” a fost desemnată colector pentru o perioadă de 3 ani, începând cu data de 06.03.2023 pentru:
a) dreptul interpreților și al producătorilor de fonograme la remunerație unică echitabilă pentru radiodifuzarea și comunicarea publică a fonogramelor publicate în scop comercial; b) dreptul interpreților la remunerație echitabilă pentru radiodifuzarea și comunicarea publică a interpretărilor și a execuțiilor fixate audiovizual; c) dreptul interpreților la remunerație suplimentară anuală”, se menționează în mesajul AGEPI.

Luni, 6 iulie, Leon Știrbu, Președintele Asociației Naționale „COPYRIGHT”, a emis o declarație publică, în care se adresează autorilor, interpreților, producătorilor, titularilor de drepturi, membrilor organizațiilor de gestiune colectivă, reprezentanților mass-media, Președinției, Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova. Acesta anunța că din 06 martie 2026 colectarea remunerațiilor de autor este blocată, deoarece până în prezent, de către AGEPI nu este desemnat noul colector al acestor remunerații.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.