CFM rămâne locomotiva pierderilor. Aroape 90 de milioane de lei pe minus în 2025

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) continuă să înregistreze pierderi financiare, în pofida patrimoniului de miliarde de lei pe care îl administrează. Potrivit datelor Agenției Proprietății Publice (APP), compania a încheiat anul 2025 cu o pierdere netă de 89,98 milioane de lei, cu peste 70% mai puțin față de anul precedent când pierderile au fost de 322,6 milioane de lei.

CFM dispune de un capital social de peste 3,21 miliarde de lei, un capital propriu de circa 2,91 miliarde de lei, active fixe în valoare de 1,48 miliarde de lei și terenuri aflate în folosință evaluate la aproape 497 de milioane de lei. Cu toate acestea, rezultatul financiar al întreprinderii rămâne negativ.

Datele apar în contextul reformei anunțate de autorități pentru sectorul feroviar. Guvernul a aprobat reorganizarea întreprinderii prin separarea activității comerciale într-o nouă societate pe acțiuni – „CFM Pasageri și Marfă”, în timp ce Î.S. „Calea Ferată din Moldova” urmează să rămână administratorul infrastructurii feroviare.

Totodată, la 13 februarie 2026, întreprinderea înregistra datorii de 75,3 milioane de lei la contribuțiile sociale și penalități de 40,7 milioane de lei. Restanțele la contribuțiile de asigurări medicale obligatorii se ridicau la 67 de milioane de lei, iar penalitățile aferente la 22,6 milioane de lei. Astfel, obligațiile totale și majorările acumulate depășeau 205 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CFM #pierderi #Afaceri #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.

#157 milioane euro #tranșă pentru reforme #UE