Moldova cumpără de trei ori mai mult decât vinde peste hotare: Deficitul comercial a ajuns la 2,8 miliarde euro

Republica Moldova continuă să importe mult mai mult decât exportă. În primele cinci luni ale anului 2026, țara a exportat mărfuri în valoare de 1,376 miliarde de euro, dar a importat de 4,172 miliarde de euro, ceea ce a dus deficitul comercial la 2,795 miliarde de euro, cu 89,8 milioane de euro sau 3,3% mai mare decât în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Doar în luna mai, exporturile au însumat 258,4 milioane de euro, cu 13,2% mai mult decât în mai 2025, însă cu 4,2% mai puțin decât în aprilie. Din totalul exporturilor, 79,5% au fost produse fabricate în Republica Moldova, în valoare de 1,094 miliarde de euro, în timp ce 20,5%, adică 282 milioane de euro, au reprezentat reexporturi.

63% din toate exporturile au avut ca destinație statele Uniunii Europene, unde au fost livrate mărfuri în valoare de 867 milioane de euro, cu 11,3% mai mult decât anul trecut. Alte 6,1% din exporturi au mers în țările CSI. România rămâne principalul cumpărător al produselor moldovenești, cu 26,5% din totalul exporturilor, urmată de Turcia (14,9%), Italia (9,8%), Cehia (8,5%), Ucraina (7,7%) și Germania (5,3%), aceste șase state concentrând 72,6% din exporturile Republicii Moldova.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la exporturile de semințe și fructe oleaginoase (+50,7%), cereale (+44,1%), uleiuri vegetale (+40,6%), legume și fructe (+10%) și articole prelucrate din metal, care au crescut de 1,6 ori. În schimb, au scăzut exporturile de energie electrică (-33,9%), produse petroliere (-35,6%), vehicule rutiere (-20,4%) și băuturi alcoolice și nealcoolice (-12,1%).

La importuri, diferența rămâne uriașă. În perioada ianuarie-mai 2026, Republica Moldova a importat mărfuri în valoare de 4,172 miliarde de euro, cu 5,8% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Numai în luna mai, importurile au ajuns la 806,8 milioane de euro, cu 6,5% mai mult decât în mai 2025, chiar dacă au fost cu 11,5% mai mici decât în aprilie.

Mai mult de jumătate din importuri, 55,7%, au provenit din Uniunea Europeană, în valoare de 2,323 miliarde de euro, iar 3% din țările CSI. România este și principalul furnizor al Moldovei, cu 24,2% din totalul importurilor, urmată de China (13,5%), Ucraina (9%), Germania (6,9%), Turcia (6,5%), Italia (4,8%) și Polonia (3,1%). Împreună, primele zece țări de origine asigură aproape 75% din toate importurile Republicii Moldova.

Cele mai multe importuri au fost gaze și produse industriale obținute din gaz (11,7% din total), produse petroliere (9,1%), vehicule rutiere (7%), mașini și aparate electrice (6,5%) și energie electrică (3,9%). Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la importurile de produse petroliere (+24,9%), gaze (+11%), echipamente de telecomunicații (+23,3%) și îngrășăminte (+32,6%).

#date statistice #bunuri importate #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii nu vor beneficia de mecanismul propus pentru restituirea accizei la motorină, în timp ce Guvernul insistă asupra majorării acestei taxe cu peste 20%. Executivul a respins un amendament care prevedea rambursarea accizei pentru motorina utilizată de producătorii agricoli și argumetează că sprijinul pentru fermieri trebuie acordat prin alte instrumente financiare.

Amendamentul propunea completarea Codul fiscal cu prevederi ce vizau restituirea accizei aferente motorinei pentru producătorii agricoli. Guvernul nu a susținut însă inițiativa și a precizat că urmează să intervină cu măsuri de sprijin pentru sectorul agricol, în contextul crizei energetice, prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA).

Respingerea propunerii vine în paralel cu promovarea unui calendar de majorare a accizelor la motorină. Potrivit documentului, pentru anul 2027 este prevăzută o creștere a nivelului accizei de peste 20%, justificată de necesitatea apropierii de nivelurile minime de impozitare aplicabile în Uniunea Europeană.

Mai mult, Guvernul arată că majorarea cumulativă a accizei la motorină ar urma să ajungă la aproximativ 73% până în 2029, comparativ cu nivelul din 2026.

Executivul susține că ritmul accelerat de majorare este necesar pentru armonizarea fiscală europeană, dar și pentru realizarea obiectivelor de mediu. În același timp, a respins propunerea de egalare a ritmului de creștere a accizelor la motorină și benzină, considerând că motorina necesită o ajustare mai rapidă.

Autoritățile recunosc că majorarea accizelor poate pune presiune asupra agriculturii și transporturilor, două sectoare în care motorina reprezintă o componentă importantă a costurilor de producție și operare.

Totuși, Guvernul argumentează că menținerea unor accize reduse pentru sectoarele care consumă cantități mari de combustibil ar limita apropierea fiscalității naționale de standardele europene. În schimb, autoritățile propun utilizarea unor scheme de sprijin bugetar și a unor măsuri țintite.

Documentul precizează că majorarea accizei cu aproximativ 73% nu înseamnă automat o scumpire identică a motorinei la pompă. Prețul final depinde inclusiv de cotațiile internaționale ale petrolului, cursul valutar și politica comercială a companiilor petroliere.

Pentru agricultori, însă, creșterea componentei fiscale a prețului motorinei poate însemna cheltuieli suplimentare la lucrările agricole, transportul recoltei și alte operațiuni care necesită utilizarea utilajelor și mijloacelor de transport alimentate cu motorină.

Avizul Guvernului nu precizează valoarea compensațiilor care ar putea fi acordate prin AIPA și nici calendarul concret al acestor măsuri.

#accize #bani #motorina