Răspunsul ARCOM la primele salariale de 15 milioane de lei: Nu sunt bani publici și nu se acordă automat

Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații (ARCOM) respinge criticile cu privire la cele aproape 15 milioane de lei prevăzute în bugetul pentru anul 2026 pentru prime de performanță și ajutoare materiale și susține că fondurile nu provin din bugetul de stat și că sumele reprezintă doar un plafon maxim estimativ, nu cheltuieli garantate.

Precizările au fost transmise într-un răspuns oficial pentru BANI.MD, după ce publicația a relatat că instituția condusă de Sergiu Gaibu a bugetat aproape 15 milioane de lei pentru prime și ajutoare materiale, pe lângă fondul salariilor de bază de 29,5 milioane de lei.

Potrivit ARCOM, instituția funcționează pe principiul autofinanțării și nu utilizează bani proveniți din taxele și impozitele generale achitate de cetățeni.

„Finanțarea autorității nu se realizează din bugetul de stat. Cheltuielile sunt acoperite integral din venituri proprii, constituite din plățile de reglementare și monitorizare achitate de operatorii activi pe piața comunicațiilor electronice și poștale”, se arată în răspunsul transmis redacției.

Instituția argumentează că politica de salarizare trebuie să fie competitivă pentru a putea atrage și păstra specialiști în domenii precum comunicațiile electronice, securitatea cibernetică, radiocomunicațiile și analiza de piață.

Potrivit ARCOM, în lipsa unor salarii competitive, autoritatea riscă să piardă personal calificat în favoarea companiilor private pe care le reglementează, ceea ce ar afecta capacitatea instituțională și ar putea genera riscuri de integritate.

Referitor la cele aproape 15 milioane de lei prevăzute pentru sporuri, prime și ajutoare materiale, instituția precizează că acestea reprezintă plafonul bugetar maxim estimat, și nu sume care vor fi plătite automat.

În ceea ce privește primele de performanță, ARCOM afirmă că acestea sunt acordate doar în baza evaluărilor profesionale și a rezultatelor individuale, iar angajații sancționați disciplinar sau care încalcă normele de integritate nu pot beneficia de astfel de stimulente.

Ajutoarele materiale, potrivit instituției, au caracter social și sunt acordate fie anual, odată cu concediul de odihnă, conform legislației muncii și Contractului colectiv de muncă, fie în situații excepționale, precum probleme grave de sănătate, decese în familie sau alte evenimente sociale deosebite.

ARCOM mai subliniază că includerea acestor sume în buget reprezintă o planificare financiară orientativă și nu presupune utilizarea integrală a fondurilor. Potrivit autorității, orice plată efectivă poate fi realizată doar în limita veniturilor acumulate, în baza unor justificări concrete și cu respectarea normelor de audit și control intern.

Reacția ARCOM vine după ce BANI.MD a publicat, pe 15 iulie, articolul „Generozitate pe bani publici? ARCOM-ul lui Gaibu a pus deoparte aproape 15 milioane de lei pentru prime și ajutoare”, în care era semnalat faptul că instituția a prevăzut pentru 2026 peste 48,6 milioane de lei pentru remunerarea personalului, dintre care aproape 15 milioane de lei pentru prime și ajutoare materiale. Ulterior publicării materialului, ARCOM a transmis explicațiile oficiale solicitate de redacție.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#arcom #prime #bani #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera de Comerț și Industrie a organizat, în format online, un seminar practic dedicat noilor reguli privind determinarea și afișarea țării de origine a produselor agroalimentare. La eveniment au participat reprezentanți ai rețelelor de comerț și ai companiilor producătoare din Republica Moldova.

Seminarul a fost organizat în contextul intrării în vigoare, la 10 august, a noilor cerințe legislative privind afișarea țării de origine a produselor alimentare pe indicatorul de preț.

În calitate de instituție împuternicită prin lege să determine și să confirme originea mărfurilor, CCI a oferit antreprenorilor informații privind aplicarea corectă a noilor prevederi. Experții instituției au explicat diferențele dintre noțiuni precum țara sau adresa producătorului, locul de proveniență, mențiunile „fabricat în”, „produs autohton” și „ambalat în”, subliniind că acestea au semnificații diferite și nu trebuie confundate cu țara de origine.

Participanților li s-a explicat că țara de origine este o noțiune juridică, stabilită în baza regulilor de origine, și nu coincide automat cu sediul producătorului sau cu locul în care produsul a fost ambalat.

În cazul produselor fabricate cu materii prime din import, originea produsului finit este determinată în funcție de operațiunile de prelucrare efectuate. Pentru ca un produs să dobândească originea Republicii Moldova, procesul de producție trebuie să îndeplinească criteriile de prelucrare suficientă. În schimb, operațiuni precum ambalarea, etichetarea, sortarea sau alte intervenții minime nu sunt suficiente pentru a conferi produsului originea Republicii Moldova.

CCI a reamintit că este autoritatea abilitată să efectueze expertiza originii mărfurilor și să elibereze documentele care confirmă originea acestora. În cadrul acestor expertize sunt analizate materiile prime utilizate, procesul tehnologic, operațiunile de producție și documentele justificative pentru a stabili dacă produsul îndeplinește criteriile necesare pentru atribuirea originii Republicii Moldova sau a unei alte țări.

Totodată, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a publicat informații privind aplicarea noilor cerințe și recomandă operatorilor economici să pregătească din timp modificările necesare, inclusiv actualizarea sistemelor de etichetare și a indicatorilor de preț.

După intrarea în vigoare a noilor prevederi, respectarea cerințelor va fi verificată de inspectorii ANSA. Pentru neafișarea sau afișarea incorectă a țării de origine sunt prevăzute amenzi de la 3 000 la 4 500 de lei pentru persoanele cu funcție de răspundere și de la 6 000 la 12 000 de lei pentru persoanele juridice. CCI a RM și-a exprimat disponibilitatea de a acorda suport rețelelor comerciale, furnizorilor și producătorilor în vederea determinării corecte a țării de origine a produselor.