Curtea de Conturi: Doar 11 din 147 de întreprinderi de stat și-au publicat rapoartele de audit. Restul încalcă legea

Curtea de Conturi trage un semnal de alarmă privind lipsa de transparență în administrarea întreprinderilor de stat și a societăților comerciale cu capital de stat. Instituția arată că, deși legea obligă aceste entități să publice rapoartele de audit extern independent, majoritatea nu respectă această cerință.

Potrivit Curții de Conturi, din cele 116 întreprinderi de stat și 31 de societăți pe acțiuni cu capital integral sau majoritar de stat evaluate în cadrul misiunilor de audit, doar 11 aveau publicate pe paginile lor oficiale rapoartele de audit extern. Instituția consideră că această situație limitează accesul publicului la informații despre modul în care sunt gestionate bunurile și banii statului.

La începutul anului 2025, autoritățile publice centrale administrau 224 de entități economice – 161 de întreprinderi de stat și 63 de societăți comerciale cu capital de stat. Alte 669 de întreprinderi municipale și societăți comerciale erau gestionate de autoritățile publice locale. Aceste entități activează în domenii strategice, precum energia, transporturile, telecomunicațiile și infrastructura.

În perioada 2023–2026, Curtea de Conturi a verificat mai multe companii importante, printre care CET-Nord, Moldtelecom, Energocom, Furnizarea Energiei Electrice Nord, Arena Națională și Loteria Națională a Moldovei. Auditurile au scos la iveală deficiențe privind administrarea patrimoniului public, monitorizarea activității economico-financiare, controlul intern, transparența proceselor decizionale și gestionarea investițiilor.

Un audit de performanță realizat în 2025 a concluzionat că actualul model de guvernanță corporativă nu garantează o administrare eficientă a întreprinderilor cu capital majoritar de stat. Potrivit raportului, responsabilitățile autorităților și ale organelor de conducere sunt reglementate fragmentar, evaluarea reprezentanților statului este întârziată, iar sistemul de remunerare nu este corelat suficient cu performanțele obținute.

În urma constatărilor, Curtea de Conturi a formulat recomandări adresate Parlamentului, Guvernului, Agenției Proprietății Publice și autorităților fondatoare, solicitând consolidarea cadrului normativ, profesionalizarea organelor de conducere și creșterea transparenței în administrarea patrimoniului public.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rapoarte de audit #intreprinderi de stat #Curtea de Conturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Opt întreprinderi de stat care există în acte, dar nu mai funcționează în realitate, sunt propuse pentru închidere. Agenția Proprietății Publice (APP) a pregătit un proiect de hotărâre a Guvernului prin care șapte dintre acestea urmează să fie lichidate, iar o a opta – Centrul Auto Specializat ”Nistru–Tavria” – să fie radiată din Registrul de stat.

Pe lista întreprinderilor propuse pentru lichidare se află Auto cu autofinanțare Centrul ”Servis”, „Bioreg”, Revista ”Sud-Est”, Gaudeamus-Cinema”, Asociația de Creație Artistică și Impresariat ”Interarta”, Studioul ”Arta-Cinema” și Centrul de Elaborare a Sistemelor Industriale de Dirijare.

Potrivit documentului elaborat de APP, întreprinderile nu mai desfășoară activitate economică de o perioadă îndelungată și nu prezintă rapoarte financiare și statistice. Verificările efectuate în registrele cadastrale au arătat că pe numele acestora nu sunt înregistrate bunuri imobile aflate în gestiune, folosință sau administrare.

Nici datoriile către buget nu sunt semnificative. La 29 iulie 2026, restanțele întreprinderilor vizate nu depășeau 5 000 de lei. De exemplu, „Nistru–Tavria” avea o restanță de 902,45 lei, Gaudeamus-Cinema – 77,46 lei, iar Interarta – 131,64 lei. „Bioreg” și Revista ”Sud-Est” nu aveau restanțe.

În cazul „Nistru–Tavria”, procedura de lichidare a fost începută încă în 2008. Patrimoniul întreprinderii a fost valorificat pentru stingerea datoriilor, iar excedentul a fost transmis la bugetul de stat. Acum, APP propune radierea acesteia din Registrul de stat, întrucât este o persoană juridică inactivă de mai bine de zece ani.

APP argumentează că păstrarea acestor întreprinderi în registre, deși nu mai funcționează și nu au patrimoniu în gestiune, creează neconcordanțe și riscuri juridice și administrative. Relansarea lor ar presupune cheltuieli pentru personal, logistică, administrare și recapitalizare, fără existența unor indicii clare privind viabilitatea lor economică.