Curtea de Conturi: Doar 11 din 147 de întreprinderi de stat și-au publicat rapoartele de audit. Restul încalcă legea

Curtea de Conturi trage un semnal de alarmă privind lipsa de transparență în administrarea întreprinderilor de stat și a societăților comerciale cu capital de stat. Instituția arată că, deși legea obligă aceste entități să publice rapoartele de audit extern independent, majoritatea nu respectă această cerință.

Potrivit Curții de Conturi, din cele 116 întreprinderi de stat și 31 de societăți pe acțiuni cu capital integral sau majoritar de stat evaluate în cadrul misiunilor de audit, doar 11 aveau publicate pe paginile lor oficiale rapoartele de audit extern. Instituția consideră că această situație limitează accesul publicului la informații despre modul în care sunt gestionate bunurile și banii statului.

La începutul anului 2025, autoritățile publice centrale administrau 224 de entități economice – 161 de întreprinderi de stat și 63 de societăți comerciale cu capital de stat. Alte 669 de întreprinderi municipale și societăți comerciale erau gestionate de autoritățile publice locale. Aceste entități activează în domenii strategice, precum energia, transporturile, telecomunicațiile și infrastructura.

În perioada 2023–2026, Curtea de Conturi a verificat mai multe companii importante, printre care CET-Nord, Moldtelecom, Energocom, Furnizarea Energiei Electrice Nord, Arena Națională și Loteria Națională a Moldovei. Auditurile au scos la iveală deficiențe privind administrarea patrimoniului public, monitorizarea activității economico-financiare, controlul intern, transparența proceselor decizionale și gestionarea investițiilor.

Un audit de performanță realizat în 2025 a concluzionat că actualul model de guvernanță corporativă nu garantează o administrare eficientă a întreprinderilor cu capital majoritar de stat. Potrivit raportului, responsabilitățile autorităților și ale organelor de conducere sunt reglementate fragmentar, evaluarea reprezentanților statului este întârziată, iar sistemul de remunerare nu este corelat suficient cu performanțele obținute.

În urma constatărilor, Curtea de Conturi a formulat recomandări adresate Parlamentului, Guvernului, Agenției Proprietății Publice și autorităților fondatoare, solicitând consolidarea cadrului normativ, profesionalizarea organelor de conducere și creșterea transparenței în administrarea patrimoniului public.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rapoarte de audit #intreprinderi de stat #Curtea de Conturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații (ARCOM) respinge criticile cu privire la cele aproape 15 milioane de lei prevăzute în bugetul pentru anul 2026 pentru prime de performanță și ajutoare materiale și susține că fondurile nu provin din bugetul de stat și că sumele reprezintă doar un plafon maxim estimativ, nu cheltuieli garantate.

Precizările au fost transmise într-un răspuns oficial pentru BANI.MD, după ce publicația a relatat că instituția condusă de Sergiu Gaibu a bugetat aproape 15 milioane de lei pentru prime și ajutoare materiale, pe lângă fondul salariilor de bază de 29,5 milioane de lei.

Potrivit ARCOM, instituția funcționează pe principiul autofinanțării și nu utilizează bani proveniți din taxele și impozitele generale achitate de cetățeni.

„Finanțarea autorității nu se realizează din bugetul de stat. Cheltuielile sunt acoperite integral din venituri proprii, constituite din plățile de reglementare și monitorizare achitate de operatorii activi pe piața comunicațiilor electronice și poștale”, se arată în răspunsul transmis redacției.

Instituția argumentează că politica de salarizare trebuie să fie competitivă pentru a putea atrage și păstra specialiști în domenii precum comunicațiile electronice, securitatea cibernetică, radiocomunicațiile și analiza de piață.

Potrivit ARCOM, în lipsa unor salarii competitive, autoritatea riscă să piardă personal calificat în favoarea companiilor private pe care le reglementează, ceea ce ar afecta capacitatea instituțională și ar putea genera riscuri de integritate.

Referitor la cele aproape 15 milioane de lei prevăzute pentru sporuri, prime și ajutoare materiale, instituția precizează că acestea reprezintă plafonul bugetar maxim estimat, și nu sume care vor fi plătite automat.

În ceea ce privește primele de performanță, ARCOM afirmă că acestea sunt acordate doar în baza evaluărilor profesionale și a rezultatelor individuale, iar angajații sancționați disciplinar sau care încalcă normele de integritate nu pot beneficia de astfel de stimulente.

Ajutoarele materiale, potrivit instituției, au caracter social și sunt acordate fie anual, odată cu concediul de odihnă, conform legislației muncii și Contractului colectiv de muncă, fie în situații excepționale, precum probleme grave de sănătate, decese în familie sau alte evenimente sociale deosebite.

ARCOM mai subliniază că includerea acestor sume în buget reprezintă o planificare financiară orientativă și nu presupune utilizarea integrală a fondurilor. Potrivit autorității, orice plată efectivă poate fi realizată doar în limita veniturilor acumulate, în baza unor justificări concrete și cu respectarea normelor de audit și control intern.

Reacția ARCOM vine după ce BANI.MD a publicat, pe 15 iulie, articolul „Generozitate pe bani publici? ARCOM-ul lui Gaibu a pus deoparte aproape 15 milioane de lei pentru prime și ajutoare”, în care era semnalat faptul că instituția a prevăzut pentru 2026 peste 48,6 milioane de lei pentru remunerarea personalului, dintre care aproape 15 milioane de lei pentru prime și ajutoare materiale. Ulterior publicării materialului, ARCOM a transmis explicațiile oficiale solicitate de redacție.