Prețurile la poarta fabricilor au urcat ușor în iunie. Industria extractivă a înregistrat cea mai mare creștere

Prețurile producătorilor din industrie au crescut ușor în luna iunie, cu 0,1% față de luna precedentă și cu 0,3% de la începutul anului, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate în industria extractivă. Comparativ cu luna iunie 2025, prețurile producătorilor din industrie au fost însă cu 0,4% mai mici.

Cea mai mare creștere lunară a fost consemnată în industria extractivă, unde prețurile au urcat cu 0,9% față de luna mai. De la începutul anului, acestea s-au majorat cu 6,1%, iar comparativ cu iunie 2025 sunt cu 6,8% mai mari.

În industria prelucrătoare, prețurile au crescut cu 0,1% față de luna precedentă, cu 1,4% față de decembrie 2025 și cu 0,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În schimb, în sectorul energetic, prețurile au rămas la nivelul lunii mai, însă sunt cu 12,8% mai mici atât față de începutul anului, cât și comparativ cu luna iunie 2025.

Datele statistice mai arată că, raportat la principalele sectoare industriale, în iunie au fost înregistrate majorări de 0,2% în industria bunurilor de uz curent și de 0,1% în industria bunurilor intermediare (cu excepția energiei). În industria bunurilor de capital, în industria bunurilor de folosință îndelungată și la activitățile și bunurile legate de energie, prețurile au rămas neschimbate față de luna mai.

De la începutul anului, cea mai mare creștere a fost înregistrată în industria bunurilor intermediare (fără energie), unde prețurile au urcat cu 3,1%. Au urmat industria bunurilor de uz curent, cu o creștere de 1%, industria bunurilor de capital, cu 0,4%, și industria bunurilor de folosință îndelungată, cu 0,2%. În același timp, la activitățile și bunurile legate de energie prețurile s-au redus cu 12,7% față de decembrie 2025.

#industria extractivă #prețurile de producător #statistică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mișcarea Civică „Construim Încredere” avertizează asupra creșterii accelerate a costurilor de finanțare a statului prin emiterea Valorilor Mobiliare de Stat (VMS), susținând că această tendință pune presiune pe bugetul public, afectează economia și poate genera costuri suplimentare pentru contribuabili.

Într-un comunicat de presă, organizația arată că dobânda medie la care statul se împrumută pe piața internă aproape s-a dublat într-un singur an. Dacă în 2024 aceasta era de 4,96%, în 2025 a ajuns la 9,08%, iar în prima jumătate a anului 2026 randamentele s-au menținut la aproximativ 9,5–10%.

Potrivit Mișcării Civice, această evoluție va determina majorarea cheltuielilor bugetare pentru plata dobânzilor, în detrimentul investițiilor în infrastructură, educație, sănătate, agricultură și dezvoltarea economică.

Conform estimărilor prezentate, plata dobânzilor la datoria publică va costa bugetul aproximativ 6 miliarde de lei în 2026, iar în 2027 suma ar putea crește până la circa 7 miliarde de lei. Totodată, deficitul bugetar al Republicii Moldova este estimat să depășească 21 de miliarde de lei.

Organizația atrage atenția și asupra structurii datoriei interne, menționând că aproape 95% dintre Valorile Mobiliare de Stat ajung la scadență în mai puțin de un an. În aceste condiții, Guvernul este obligat să contracteze permanent noi împrumuturi pentru a le rambursa pe cele existente, ceea ce expune bugetul riscului unor dobânzi și mai mari, reducerii interesului investitorilor și dificultăților de refinanțare.

Un alt risc semnalat este concentrarea pieței Valorilor Mobiliare de Stat. Potrivit comunicatului, aproape 70% din această piață este controlată de un număr restrâns de bănci comerciale, fapt care sporește dependența statului de deciziile câtorva instituții financiare.

Reprezentanții Mișcării Civice susțin că împrumuturile masive ale statului la dobânzi ridicate pot reduce disponibilitatea băncilor de a credita economia reală. Astfel, întreprinderile, agricultorii și cetățenii ar putea obține mai greu credite și la costuri mai mari, ceea ce ar încetini investițiile și dezvoltarea economică.

Totodată, organizația precizează că problema nu este existența datoriei publice, ci modul în care aceasta este administrată și destinația fondurilor împrumutate. În opinia autorilor comunicatului, împrumuturile sunt justificate atunci când finanțează investiții productive și generează dezvoltare economică, însă utilizarea lor pentru acoperirea deficitelor curente și refinanțarea datoriei existente amplifică presiunea asupra bugetului și asupra generațiilor viitoare.

În acest context, Mișcarea Civică „Construim Încredere” solicită viitorului Guvern să elaboreze o strategie clară pentru reducerea costurilor de finanțare, contractarea împrumuturilor pe termene mai lungi și la dobânzi mai mici, astfel încât resursele împrumutate să fie orientate spre investiții și dezvoltare, nu doar pentru acoperirea deficitului bugetar.