„Baronul discret” al cerealelor din Moldova a exportat trei din patru litri din uleiul vândut peste hotare

Industria de procesare a florii-soarelui din Republica Moldova a ieșit parțial din criza profundă din sezonul precedent, însă revenirea a fost influențată decisiv de o singură companie și de materia primă importată. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, aproape o cincime din întregul volum de ulei de floarea-soarelui exportat în sezonul 2025–2026 a fost livrat într-o singură lună – iunie 2026.

Datele arată că, în perioada iulie 2025 – iunie 2026, Republica Moldova a exportat 91.860 de tone de ulei de floarea-soarelui, în valoare de 2,07 miliarde de lei, la un preț mediu de 22,6 lei/kg. Comparativ cu sezonul anterior, când exporturile s-au prăbușit la doar 19.214 tone, livrările externe au crescut de aproape 4,8 ori.

Cu toate acestea, industria este încă departe de performanțele din anii de vârf. În sezoanele 2021–2022 și 2022–2023, exporturile au depășit 170.000, respectiv 211.000 de tone, ceea ce înseamnă că nivelul actual reprezintă mai puțin de jumătate din recordurile istorice.

Momentul decisiv al sezonului a venit chiar în ultima lună. În iunie 2026 au fost exportate 17.925 de tone de ulei, echivalentul procesării a aproximativ 40–41 de mii de tone de semințe de floarea-soarelui. Acest volum reprezintă aproape 20% din totalul exporturilor întregului sezon.

Din această cantitate, 17.137 de tone au fost exportate de „DANUBE OIL COMPANY” SRL, uzina din Giurgiulești, care, potrivit analizei, a procesat în mare parte semințe de floarea-soarelui importate, și nu materie primă autohtonă.

Datele privind importurile susțin această concluzie. În primul semestru al anului 2026, prin Republica Moldova au fost transbordate pe cale navală aproximativ 58.000 de tone de semințe de floarea-soarelui importate, care au alimentat, cel mai probabil, producția record din iunie.

Grație acestui salt din ultima lună, „DANUBE OIL COMPANY” SRL a devenit liderul exporturilor de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova, depășind tradiționalul lider „Floarea Soarelui” SA.

Clasamentul sezonului arată astfel: DANUBE OIL COMPANY – 36.525 tone, companie controlată milionarul Vaja Jhashi, Floarea Soarelui SA – 33.644 tone, Global Farming International – 14.903 tone.

Primele două companii au realizat împreună aproape 77% din totalul exporturilor de ulei ale Republicii Moldova în sezonul 2025–2026, confirmând concentrarea puternică a pieței.

Exporturile masive din iunie au schimbat și geografia livrărilor externe. România a urcat pe primul loc în clasamentul destinațiilor pentru uleiul moldovenesc, cu 34.134 de tone importate, la un preț mediu de 22,85 lei/kg.

Italia, care până în luna mai era principala piață de desfacere, a încheiat sezonul pe locul doi, cu 30.661 de tone, urmată de Franța, cu 11.849 de tone. Portugalia și Spania completează topul destinațiilor.

Vaja Jhashi, un apropiat al fostului oligarh Vladimir Plahotniuc, și-a început expansiunea pe piața moldovenească în 2011, consolidându-și poziția prin achiziția de fabrici de ulei, elevatoare și prin construirea terminalelor de la Giurgiulești, obținând totodată finanțări importante de la BERD. Astăzi, el controlează cel mai mare conglomerat agroindustrial din Republica Moldova, cu operațiuni semnificative în România, Serbia și Ucraina, și rămâne una dintre cele mai influente figuri din comerțul regional cu cereale și uleiuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreaga cotă anuală de 5 500 de tone de zahăr din Uniunea Europeană, importat cu o taxă vamală de 10%, ar putea fi rezervată întreprinderilor din Republica Moldova care îl folosesc în producție. În prezent, procesatorilor le sunt alocate 3 000 de tone. Schimbarea este propusă de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2027.

Astfel, cantitatea rezervată industriei prelucrătoare ar crește cu 2 500 de tone, adică aproximativ 83%, fără majorarea cotei totale existente. Zahărul importat în aceste condiții va putea fi folosit doar ca materie primă, fără dreptul de a fi revândut sau înstrăinat sub altă formă.

Diferența dintre taxele vamale este considerabilă: în limita cotei se aplică o taxă de 10%, iar după epuizarea acesteia — de 75%, potrivit notei informative.

Autoritățile își argumentează propunerea prin cererea mare din partea întreprinderilor. Până la 30 aprilie 2026, opt procesatori importaseră deja circa 2 823 de tone de zahăr, folosind aproximativ 94% din cantitatea rezervată pentru întregul an. Beneficiarii activează în domenii precum cofetăria, panificația, patiseria și prelucrarea fructelor.

Din volumul utilizat, aproximativ 778 de tone au fost importate direct, iar 2 045 de tone — prin intermediari.

Ministerul susține că extinderea cantității rezervate va facilita accesul la materie primă inclusiv pentru întreprinderile mici, care nu au resurse financiare sau spații pentru a cumpăra și depozita volume mari de zahăr într-un timp scurt.

O cotă anuală separată, de 1 000 de tone, pentru zahărul originar din statele membre ale Organizației Mondiale a Comerțului, inclusiv din UE, va fi menținută. Aceasta va putea fi utilizată atât pentru producție, cât și pentru vânzarea către consumatori, fiind repartizată după principiul „primul venit – primul servit”.

Potrivit autorilor, modificarea ar trebui să reducă costurile de producție și să sporească competitivitatea produselor fabricate în Moldova.

În decembrie 2025, Guvernul a decis că 3000 de tone de zahăr din contingentul tarifar preferențial de 5 500 de tone va fi alocat exclusiv procesatorilor care utilizează zahărul în producție, intermediarii fiind excluși din acest proces.