Energia și fabricile trag Moldova înainte! Industria a accelerat cu peste 8%

Industria Republicii Moldova a înregistrat o nouă lună de creștere, după ce producția industrială a avansat cu 8,2% în luna mai 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Biroul Național de Statistică, potrivit cărora principalul motor al creșterii îl reprezintă industria prelucrătoare și sectorul energetic.

Potrivit BNS, în perioada ianuarie–mai 2026, producția industrială a crescut cu 7,2% comparativ cu primele cinci luni din 2025.

Cel mai mare avans din luna mai s-a înregistrat în industria extractivă, unde producția a urcat cu 22,4%. Totuși, pe ansamblul primelor cinci luni ale anului, acest sector a rămas în ușor recul, cu un minus de 0,3%.

Industria prelucrătoare, care are cea mai mare pondere în economie, și-a consolidat ritmul de creștere. Producția a urcat cu 7,6% în luna mai și cu 6,3% în perioada ianuarie–mai.

Un impuls important a venit și din sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat. În acest domeniu, producția a crescut cu 11% în luna mai și cu 13,9% în primele cinci luni ale anului, cel mai ridicat ritm dintre principalele ramuri industriale.

Datele ajustate în funcție de sezonalitate și de numărul zilelor lucrătoare indică o evoluție și mai puternică. În luna mai, producția industrială a avansat cu 9,5%, iar în perioada ianuarie–mai a înregistrat același ritm de creștere, de 9,5%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #crestere #industrie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.