Harta datoriilor din Europa: Țara în care cetățenii au împrumutat aproape cât produce economia într-un an

Olanda conduce detașat clasamentul celor mai îndatorate gospodării din Uniunea Europeană, cu datorii echivalente cu 93,5% din PIB. La polul opus se află România, cu doar 12,3%, iar datele Eurostat arată că, spre deosebire de percepția generală, nordul Europei, și nu sudul, concentrează cele mai mari datorii ale populației.

Cele mai recente date publicate de Eurostat arată că, în 2025, datoria gospodăriilor din Uniunea Europeană a reprezentat 49,4% din produsul intern brut (PIB), în timp ce în zona euro indicatorul a fost de 50,5%. Ambele valori sunt în scădere pentru al cincilea an consecutiv, după ce în 2020 depășeau 60% din PIB. Acest indicator include creditele ipotecare, împrumuturile de consum și alte datorii contractate de populație și este utilizat pentru a compara gradul de îndatorare între economii de dimensiuni diferite.

Clasamentul este dominat aproape în totalitate de statele din nordul și vestul Europei. Olanda ocupă primul loc, cu datorii ale gospodăriilor de 93,5% din PIB, urmată de Danemarca (84,1%) și Suedia (82,3%). În top 10 se mai află Finlanda (62,9%), Luxemburg (60,5%), Franța (59,5%), Belgia (56,4%), Cipru (54,2%), Portugalia (53,9%) și Germania (49%).

În schimb, statele din sudul Europei, asociate în trecut cu criza datoriilor suverane, au un nivel mult mai redus al îndatorării populației. Italia înregistrează datorii ale gospodăriilor de 35,9% din PIB, Grecia – 38%, iar Spania – 42,9%, toate situându-se sub media Uniunii Europene.

La coada clasamentului se află România, unde datoria gospodăriilor reprezintă doar 12,3% din PIB. De asemenea, niveluri reduse sunt înregistrate în Ungaria (18,3%), Letonia (19,8%) și Polonia (22%).

Economiștii subliniază că un nivel ridicat al îndatorării nu înseamnă neapărat că populația are probleme financiare. În multe dintre statele aflate în fruntea clasamentului există piețe ipotecare foarte dezvoltate, iar achiziția unei locuințe prin credit este o practică obișnuită. În Olanda, de exemplu, legislația și facilitățile fiscale încurajează contractarea creditelor ipotecare, inclusiv prin deductibilitatea dobânzilor și posibilitatea de a împrumuta întreaga valoare a locuinței. În Danemarca și Suedia, gradul ridicat de îndatorare este compensat de active financiare importante, economii consistente și sisteme de pensii private foarte dezvoltate.

Totuși, Comisia Europeană consideră că un nivel al datoriei gospodăriilor de peste 55% din PIB poate reprezenta un risc macroeconomic, deoarece o populație puternic îndatorată este mai vulnerabilă la creșterea dobânzilor, scăderea veniturilor sau recesiuni economice. Criza financiară globală din 2008 a demonstrat că dezechilibrele din sectorul privat pot declanșa probleme economice majore.

Republica Moldova nu este inclusă în statisticile Eurostat, însă datele Băncii Naționale a Moldovei arată că gradul de îndatorare al gospodăriilor este considerabil mai redus decât în majoritatea statelor europene. La sfârșitul trimestrului III din 2025, obligațiile financiare ale gospodăriilor populației au ajuns la 65,4 miliarde de lei, reprezentând 9,8% din datoria totală a economiei. Majoritatea acestor obligații sunt credite contractate de populație, iar nivelul lor a crescut în ultimii ani pe fondul dezvoltării creditării de consum și a împrumuturilor ipotecare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#harta datoriilor #credite #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul desemnat, Vasile Tofan, anunță că Executivul lucrează la un nou concept de reformă fiscală, care va fi supus consultărilor publice în perioada următoare. Potrivit acestuia, obiectivul este reducerea poverii fiscale asupra muncii și, posibil, asupra investițiilor, însă veniturile pierdute la buget vor trebui compensate prin alte surse de impozitare.

Tofan a declarat că politica fiscală trebuie construită în jurul principalelor categorii pe care statul le poate taxa: consumul, investițiile, munca și viciile, acestea generând peste 95% din veniturile bugetare.

„Într-o lume perfectă, noi ar trebui să lucrăm doar la rebalansarea între aceste patru. De exemplu, hotărâm că taxăm mai puțin munca, taxăm mai puțin investițiile, poate taxăm mai mult viciile, taxăm un pic mai mult consumul”, a explicat premierul desemnat.

În același timp, acesta a recunoscut că Republica Moldova are nevoie de venituri suplimentare pentru a finanța angajamentele asumate de stat, inclusiv reforma salarizării în sectorul public.

„Oamenii se așteaptă la salarii mai mari, în primul rând pentru profesori, medici și forțele de ordine. Trebuie să revedem și salariul minim pe economie, care ne ajută inclusiv să scoatem din economia tenebră locurile de muncă nedeclarate”, a spus Tofan.

Premierul desemnat a evitat să avanseze măsuri fiscale concrete, precizând că este prea devreme pentru a spune dacă vor fi majorate anumite taxe sau reduse altele.

„Nu am acum un răspuns direct să vă spun că o să crească TVA-ul cu atât sau că o să scadă impozitele pe muncă cu atât. Este o întrebare prea complicată și prea sensibilă ca să ne permitem improvizații”, a declarat el.

Potrivit lui Tofan, noul concept de reformă fiscală va fi prezentat public cât mai curând, iar autoritățile intenționează să organizeze consultări pentru a evita erorile care au însoțit tentativa anterioară de reformă.

„Vom veni într-o manieră transparentă și vom propune o reformă fiscală care va plasa accentele acolo unde trebuie: o taxare mai mică a muncii și, potențial, a investițiilor, dar va trebui să compensăm în altă parte”, a conchis premierul desemnat.